Clujeanul Păcurar Vasile Cristian a recurs la ajutorul magistratilor de la Tribunalul Cluj pentru a-şi obţine dreptate după ce ar fi fost torturat şi legat de calorifer cu două seturi de cătuşe de către doi poliţişti de la Secţia 3 Cluj-Napoca. Cu toate că a depus plângere împotriva acestora, procurorul de caz a decis clasarea dosarului.
Aparent, aflat în stare de ebrietate, Păcurar ar fi provocat în trecut un scandal la Grand Hotel Italia. Ulterior acesta susţine ca a fost dus la Secţia 3 de Poliţie Cluj-Napoca unde a fost reţinut pentru mai multe ore, timp în care a fost legat de un calorifer din încăperea clădirii şi bătut. Deşi a depus plângere împotriva poliţiştilor care l-ar fi agresat, procurorul de caz a dispus clasarea dosarului. Astfel că lui Cristian Păcurar nu i-a rămas decât să formuleze prin avocaţii săi o plângere împotriva ordonanţei procurorului. Sub acest aspect, s-a înregistrat un dosar la Tribunalul Cluj, iar magistraţii urmează să decidă dacă se va redeschide ancheta.
Reţinut mai mult decât era necesar
În plângerea împotriva deciziei procurorului avocaţii clujeanului Păcurar susţin că acesta a fost reţinut peste ”necesar”.
„Cu privire la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, prev. şi ped. de art. 205 alin. (1) Cod penal
Soluţia de clasare dispusă de procurorul de caz s-a întemeiat pe faptul că „persoana vătămată, Păcurar Vasile-Cristian, a trebuit să fie ţinut încătuşat şi la sediul secţiei de poliţie pe timpul întocmirii tuturor documentelor poliţieneşte necesare, atât pentru sancţionarea lui contravenţională, cât şi pentru consemnarea actelor de nesupunere la dispoziţiile date de Autoritatea în custodia căreia era şi a faptelor antisociale, şi mai grave, pe care le-a comis împotriva celor doi poliţişti (suspecţii), odată ce a ajuns acolo”.În alte cuvinte, tot procurorul de caz arată că „imobilizarea persoanei vătămate a fost continuată şi la sediul poliţiei, pentru că opoziţia şi agresivitatea acestei persoane nu a încetat în timpul în care agenţii de poliţie au desfăşurat procedura necesară identificării şi sancţionării contravenientului Păcurar Vasile-Cristian”. Din punctul nostru de vedere, aceste considerente ale procurorului de caz nu pot fundamenta o soluţie de clasare cu privire la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal pe motiv că faptele comise de către cei doi suspecţi nu ar fi prevăzute de legea penală (astfel cum se reţine în cuprinsul dispozitivului ordonanţei de clasare).În acest sens, învederăm onoratului prim-procuror, următoarele aspecte: Deşi, s-ar putea admite că, ab initio, privarea de liberate a persoanei vătămate Păcurar Vasile-Cristian s-ar fi impus pentru conducerea acestuia la sediul unităţii de poliţie şi pentru desfăşurarea procedurii necesare identificării şi sancţionării acesteia, în calitate de contravenient, durata pe care s-a întins această privare de libertate este complet nejustificată. Astfel, ne vedem obligaţi să reamintim faptul că domnul Păcurar a fost ţinut în custodia Poliţiei pe o durată de peste 3 ore, începând din jurul orei 08:00 şi până în jurul orei 12:00-12:30, în data de 23.07.2016. În ceea ce ne priveşte, procedurile „poliţieneşte necesare” identificării şi sancţionării contravenţionale a domnului Păcurar, amintite de către procurorul de caz, nu necesitau, în mod obiectiv, o privare de libertate a acestuia pe o durată de peste 3 ore. Ca atare, deşi, iniţial, lipsirea de libertate a domnului Păcurar a fost una permisă de lege, apare ca evident faptul că aceasta a devenit, de la un punct, una ilegală” argumentează aceştia.
Doi poliţişti protagoniştii ”torturii”
În calitate de petenţi ai acestei plângeri formulată de Păcurar sunt poliţiştii Dorin Nemeş şi Alexandru-Nicolae Miclăuş. Despre aceştia Cristi Păcurar susţine că l-ar fi agresat în timp ce el se afla încătuşat de un calorifer din Secţia 3 Poliţie Cluj-Napoca.
Astfel că, în dosarul întocmit de procurorul de caz, cel pentru care s-a dispus clasare, Nemeş şi Miclăuş sunt acuzaţi de tortură.
Cu privire la infracţiunea de tortură, pre. şi ped. de art. 282 alin. (1) lit. b) Cod penal soluţia de clasare dispusă de procurorul de caz s-a întemeiat pe faptul că „nu există niciun martor, şi nicio altă sursă probatorie nu a putut fi investigată, care să poată confirma existenţa faptelor de agresiune fizică pe care, cu intenţia infracţională sancţionată de art. 282 C. pen., să le fi comis suspecţii”
„La dosarul cauzei există Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033 din 26.07.2016, care atestă că leziunile suferite de domnul Păcurar s-au produs prin lovire cu corp dur şi zgâriere, pot data din 23.07.2016 şi necesită 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu intervin complicaţii, procurorul de caz a ignorat din faşă acest mijloc de probă din următoarele considerente:
„Leziunile corporale găsite pe corpul persoanei vătămate – „echimoze”(1) şi „excoriaţii”(2) – au fost identificate „sprâncenos (stg. lateral)” şi „epigastric”(1), respectiv pe „antebraţ (dr. anterior)”(2), ceea ce nu corespunde, obiectiv, nici cu amploarea forţei şi repetării actelor de violenţă, nici cu locul (pe corp), pe care persoana vătămată le-a precizat („nas”, „peste faţă”, „picioare”)” (pag. 3 din cuprinsul Ordonanţei de clasare din 24.02.2017).
Nu putem decât să ne poziţionăm împotriva unor asemenea considerente, învederându-vă următoarele aspecte:
În primul rând, procurorul de caz pare a scăpa din vedere faptul că echimozele şi excoriaţiile suferite de domnul Păcurar „sprâncenos (stg. lateral)”, astfel cum atestă Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033, corespund cu una din zonele indicate anterior de către domnul Păcurar, respectiv cu cea a feţei. În al doilea rând, învederăm onoratului domn prim-procuror faptul că o victimă a unor infracţiuni de violenţă nu este ţinută să indice cu precizie toate zonele corporale în care a fost lovită. Deşi domnul Păcurar s-a aflat sub influenţa băuturilor alcoolice, motiv pentru care nu a putut conştientiza zonele exacte în care a fost agresat fizic, acest element nu este de natură a înlătura existenţa infracţiunii de tortură. Dacă se poate stabili, în speţă, că cei doi suspecţi i-au produs domnului Păcurar leziunile fizice descrise în certificatul medico-legal amintit mai sus, orice discuţie cu privire la ce îşi mai aminteşte victima din evenimentele produse devine inutilă din perspectiva întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de tortură. A raţiona în sens contrar ar însemna să ajungem la concluzia că orice persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice să nu mai poată fi victima unor infracţiuni săvârşite cu violenţă pe motiv că nu şi-ar mai putea aminti cu precizie intensitatea actelor de violenţă la care a fost supusă sau zonele corporale lezate. Or, o asemenea concluzie ar fi vădit nejustificată.
În acest sens, arătăm că nu poate fi primită afirmaţia procurorului de caz, potrivit căreia „starea de ebrietate în care se găsea persoana vătămată lasă, de asemenea, să se înţeleagă şi că nivelul de conştienţă pe care aceasta putea să-l atingă în timpul în care s-a aflat în custodia suspecţilor, face verosimilă concluzia că mai degrabă „sensibilitatea dezinhibată de constrângeri morale ori etice” l-a adus pe numitul Păcurar Vasile-Cristian să sufere „puternic”, şi nu „maltratarea” lui propriu-zisă, pe care ar fi comis-o poliţiştii”. Dincolo de faptul că o asemenea aserţiune este lipsită de orice logică factuală, fiind evident că o „sensibilitate dezinhibată de constrângeri morale ori etice” nu poate provoca, prin ea însăşi, leziuni corporale (echimoze şi excoriaţii) care să necesite pentru vindecare 2-3 zile de îngrijiri medicale, aceasta ignoră următorul aspect: Este dincolo de orice tăgadă faptul că, înainte de a se afla în custodia celor doi poliţişti, deci a suspecţilor, privat de libertate într-o anexă dezafectată aparţinând Secţiei a 3-a de Poliţie Cluj-Napoca, domnul Păcurar nu prezenta leziuni care să se fi produs prin lovire cu corp dur şi zgâriere şi care să necesite 2-3 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, dacă nu intervin complicaţii. Pe cale de consecinţă, independent de orice interpretare ce ar putea fi dată stării de fapt de către organele de urmărire penală, aceasta relevă că, ulterior celor peste 3 ore în care persoana vătămată a fost ţinută în custodia organelor statului, aceasta a fost eliberată prezentând leziunile corporale detaliate în Certificatul medico-legal nr. 3689/I/a/1033 din 26.07.2016” au mai precizat avocaţii la Tribunalul Cluj.
Aşteaptă decizia finală
Judecătorul de la Tribunalul Cluj a decis să se pronunţe la sfârşitul lunii august pe plângerea formulată de Cristian Păcurar împotriva deciziei procurorul de a clasa dosarul. Dacă argumentele aduse de acesta în instanţă sunt suficiente, dosarul se va întoarce la parchet unde se vor relua demersurile de cercetare a celor doi poliţişti acuzaţi de tortură. În caz contrar, acest incident va fi dat uitării, iar povestea lui Păcurar va rămâne demonstrată doar în certificatul medico-legal.
