Pe ultima sută de metri ale alegerilor parlamentare, liberalii clujeni atacă administraţia locală clujeană, acuzând că “pe vremea lor” nu au fost lăsaţi să-şi facă treaba. În replică, actuala conducere a Consiliului Judeţean Cluj arată că situaţia gestionată în prezent s-ar fi putut rezolva şi până acum, însă nu a fost interes. Cu toate acestea, din cauza “strîmbelor” băgate de liberali, zona metropilitană a Clujului este în pericol să piardă o finanţare de 80 de milioane de euro.
Zona metropolitană a municipiului Cluj-Napoca este un proiect iniţiat pentru crearea unei zone constituite prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între Cluj-Napoca şi localităţiile urbane şi rurale aflate în zona imediată, la distanţe de până la 30 km (Apahida, Baciu, Floreşti şi Feleacu), între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare pe multiple planuri. Reşedinţa de judet se va constitui ca şi centru de administrare a viitoarei zone metropolitane, care va cuprinde şi comunele Apahida, Feleacu, Ciurila, Floreşti , Gilău, Baciu şi Chinteni. La acestea urmează să se adauge, într-o a doua etapa, şi alte 14 comune din zona de influenţă a municipiului (Aghireşu, Gârbău, Sânpaul, Borşa, Bonţida, Jucu, Cojocna, Aiton, Căianu, Tureni, Baişoara, Săvădisla, Râşca şi Căpuşu Mare). În acest fel, zona metropolitană va ajunge la o suprafaţă de 185.000 de hectare şi va însuma peste 400.000 de locuitori.
Prin intermediul acestui proiect de asociere intercomunitară, administraţiile clujene vor putea primi fonduri europene în valoare de 80 de milioane de euro, bani necesari pentru dezvoltarea zonei. Conform declaraţiilor lui Marius Nicoară, fostul preşedinte al CJ Cluj şi actualul consilier judeţean, derularea proiectului zonei metropolitane a fost îngreunat de primarul municipiului. “În mandatul anterior, Emil Boc a ţinut cont de faptul că el era preşedintele PD, eu eram liberal, şi nu a dorit să semneze protocolul de asociere la zona metropolitană pentru ca nu cumva eu să marchez puncte electorale prin realizarea acestui proiect”, acuză Nicoară.
Politica de cumetrie a luat sfârşit
Cu toate acestea, se pare că lucrurile nu stau tocmai aşa întrucât prevederile referitoare la reprezentarea în forul decizional al viitoarei asocieri se regăsesc şi în proiectul realizat în timpul mandatului trecut, toate datele fiind postate şi pe site-ul CJ Cluj. Conform documentului elaborat în timpul mandatului de preşedinte al lui Marius Nicoară, la capitolul 3, «ORGANELE ASOCIAŢIEI», Art. 10 “Organe de conducere, administrare şi control a asociaţiei”, este prevăzut negru pe alb faptul că «Unităţile administrativ-teritoriale membre ale asociaţiei îşi vor desemna reprezentanţii în Adunarea Generală într-o proporţie de 1 reprezentant la 10.000 de locuitori înregistraţi cu domiciliul în localităţile membre, dar nu mai puţin de un reprezentant pentru fiecare astfel de unitate administrativ-teritorială». Comparând documentul elaborat în anul 2007 cu cel actual se poate vedea faptul că aceste prevederi au fost păstrate şi în proiectul actualului Statut. „Se pune întrebarea dacă domnul Marius Nicoară ştie ce a semnat? Afirmaţiile sale pot fi înţelese doar în contextul declaraţiilor de tip demagogic făcute în speranţa că va acumula credit electoral. Nu credem că Marius Nicoară nu cunoaşte ceea ce prevede un document elaborat sub autoritatea sa, pe o problemă atât de importantă, însă ne-am obişnuit ca incompetenţa, minciuna şi afirmaţiile fără acoperire să se regăsească într-un discurs menit să acopere lipsa de eficienţă şi de rezultate. Acesta şi-a făcut o regulă din promovarea doar a proiectelor care reprezentau interes pentru el şi cei din jurul său. Şi într-un caz şi în altul nu înţelegem de ce domnul Nicoară se opune cu atâta vehemenţă la un proiect care are în vedere crearea şi dezvoltarea unui pol care are rolul de a ajuta dezvoltarea generală a întregului judeţ. Îi reamintim că vremea politicii de cumetrii a luat sfârşit, singura prioritate a actualei conduceri a Consiliului Judeţean fiind promovarea unei administraţii făcute în interesul tuturor cetăţenilor”, susţine actualul preşedinte al CJ Cluj, Alin Tişe.
Pe ultima sută de metri
În 2007, toată lumea era convinsă că proiectul va începe să se implementeze din a doua jumătate a lui 2008, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Comunele au fost invitate, au acceptat să se asocieze şi se părea că totul este pregătit dar, proiectul, în loc să se implementeze, s-a reluat pentru că, în primul proiect, Clujul nu a fost inclus pe lista asocierilor. Astfel că, acum, totul porneste de la Cluj, ca pol de dezvoltare, care s-a asociat cu consiliul judeţean. Pare simplu, dar mai sunt mulţi paşi de urmat până când zona metropolitana va fi o entitate juridică. Termenul-limită pentru primirea şi cheltuirea banilor europeni este 2013, plus încă doi ani, dacă fondurile accesate vor fi angajate în diferite proiecte. Însă, există sanse ca zona metropolitană să prindă doar ultimele tranşe de finanţare.
Actualul proiect a fost aprobat la sfârşitul lunii septembrie, când Consiliul local a aprobat protocolul de asociere dintre municipiul Cluj-Napoca şi Consiliul Judeţean Cluj, pentru a putea elabora şi implementa Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU) al zonei metropolitane. În prima întâlnire au fost invitaţi să participe primarii celor 19 comune invitate de Consiliul Judeţean să facă parte din asociaţie (Aiton, Apahida, Baciu, Bonţida, Borşa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Floreşti, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreştii de Jos, Sânpaul, Săvădisla, Tureni şi Vultureni). Termenul-limita de aprobare a acestei asocieri în consiliile locale este de 31 octombrie 2008.
