La Tribunalul Bucureşti s-a înregistrat la începutul acestui an un dosar al cărui obiect este ”acordul de recunoaştere a vinovăţiei” a fostului deputat clujean Adrian Gurzău. Mai precis, magistraţii trebuie să aprobe şi să stabilească pedeapsa pentru finul Elenei Udrea în raport cu infracţiunile comise de acesta şi prezentate în rechizitoriul din dosarul Carpatica.
În 2016 procurorii anticorupție l-au acuzat pe Adrian Gurzău- atunci deputat PMP- de trafic de influenţă în dosarul Carpatica. Marţi, 21 martie, judecătorul de la Tribunalul Bucureşti a decis să amâne pronunțarea sentinţei pentru a doua oară în dosarul inculpatului Gurzău Adrian. Dosarul va rămâne pentru deliberare la magistrat până la o dată următoare, când se poate pronunţa sau amâna din nou luarea deciziei.
Gurzău şi acceleratul procedurilor
Reamintim că în 2016 Adrian Gurzău- atunci deputat PMP- era acuzat de trafic de influenţă.
Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în perioada 8 aprilie – 1 noiembrie 2015, Angela Toncescu, membru şi, începând cu 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig, i-a promis lui Gurzău întocmirea unui contract de prestări servicii între o firmă unde deputatul era administrator şi Carpatica Asig.
Contractul a fost încheiat pe 2 noiembrie 2015 şi avea ca obiect furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de relaţii cu clienţii, info-line, contact center vânzare şi marketing, pe o durată minimă de cinci ani.
„Valoarea contractului pentru primele trei luni (perioada test) a fost stabilită la suma de 10.000 de euro + TVA, plătită de SC Carpatica Asig SA lunar, iar pentru următoarele 60 de luni valoarea contractului ar fi fost de 4.000 de euro + TVA, pe fiecare lună.
Aşadar, valoarea totală a contractului pe perioada preconizată este de 270.000 de euro + TVA. Contractul încheiat a fost păgubos pentru SC Carpatica Asig SA, în contextul în care, la momentul încheierii, societatea de asigurări avea un departament compus din patru angajaţi ai societăţii, care desfăşurau activităţi similare, la costuri mult mai scăzute”, susţin procurorii.
În schimbul acestor promisiuni şi încheierii contractului, începând cu 8 aprilie 2015 şi până în 14 martie 2016, Gurzău a susţinut că îşi exercită influenţa pe care o avea asupra unor membri din conducerea ASF.
Aceasta ar fi constat în influenţarea votului din Consiliul ASF pentru urgentarea procedurii de avizare a lui Toncescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Carpatica Asig şi pentru ca aceasta să nu fie sancţionată pentru nereguli constatate în activitatea sa anterioară.
„Totodată, deputatul Gurzău Adrian, folosindu-se de calitatea de demnitar şi de membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Deputaţilor, şi-a traficat influenţa asupra unor membri din conducerea ASF, astfel încât membrii Consiliului ASF să aprobe prelungirea perioadei de redresare pe bază de plan a SC Carpatica Asig SA, deşi, prin adresa Direcţiei de supraveghere şi control – Sectorul asigurări-reasigurări din 14.07.2015, se propusese Consiliului ASF constatarea stării de insolvenţă a SC Carpatica Asig SA”, mai spun procurorii.
La începutul lunii octombrie 2016, ÎCCJ a hotărât punerea sub control judiciar pentru 60 de zile a deputatului clujean şi nu arestarea preventivă, aşa cum au cerut procurorii DNA.
Nu ascultaţi de DNA că am trei copii mici acasă
După comunicatul transmis presei cu privire la infracţiunile cercetate de procurori în dosarul Carpatica, DNA a depus două cereri în Parlament care vizau în mare ridicarea imunităţii lui Gurzău în vederea luării unor măsuri asiguratorii precum arestul preventiv sau la domiciliu. Atunci, clujeanul a luat cuvântul şi într-un discurs le-a vorbit colegilor despre motivele pentru care el este nevinovat şi demnitarii ar trebui să respingă propunerile anchetatorilor.
„Am trei copii minori acasă, cel mic are un an şi jumătate, doi părinţi pensionari şi vă cer un vot de respingere a cererii de reţinere şi arestare pentru că nu reprezint un pericol public (…) Vă solicit acest vot pentru că dosarul meu este în momentul de faţă în faza în care s-au audiat martorii. Practic printr-un vot pentru reţinere şi arestare nu aş putea să mă apăr şi să administrez probe în favoarea mea. Pot să spun că ceilalţi inculpaţi din dosar sunt eliberaţi de ÎCCJ, iar în momentul de faţă nu văd că un vot pentru arestarea mea să poată să înfăptuiască apărarea de care am nevoie ca orice alt om în această ţară” şi-a susţinut, atunci, pledoaria deputatul PMP Cluj.
Gurzău le-a cerut colegilor săi deputaţi un vot pentru a-i da posibilitatea să se apere în stare de libertate: „Întotdeauna, în calitatea mea de parlamentar, am fost pentru susţinerea justiţiei, am apărat întotdeauna lupta pentru a fi o justiţie puternică, am votat întotdeauna pentru tot ceea ce înseamnă partea de a se începe urmărirea penală, dar niciodată nu am votat pentru reţinere şi arestare. Vă solicit un vot pentru a-mi da posibilitatea să mă apăr în stare de libertate”
Şi-a salvat pielea…
Însă după câteva săptămâni, lucrurile au luat o întorsătură radicală şi fără a contesta acuzaţiile aduse de către Direcţia Naţională Anticorupţie, Adrian Gurzău a fost primul care a cedat din cei implicaţi în dosar. După o lună ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat decizia plasării sub controlul judiciar a inculpatului Gurzău,acesta s-a prezentat la procurori şi a făcut un acord cu aceştia în vederea recunoaşterii faptelor dar şi a obţinerii unei pedepse cu suspendare.
Gurzău a ajuns la o înţelegere cu procurorii şi a acceptat o pedeapsă de 2 ani şi 8 luni cu suspendare după ce a recunoscut că şi-a traficat influenţa pe lângă membrii ASF pentru urgentarea procedurilor de avizare a Angelei Toncescu, fostă şefă CSA, la conducerea Carpatica Asig şi pentru amânarea falimentului companiei. Banii au fost plătiţi în baza unor contracte care aveau ca acoperire furnizarea de servicii de call-center. Din punct de vedere politic, la ora actuală Adrian Gurzău a rămas fără funcţia în conducerea Partidului.
