Lideri UDMR racolează foști șefi din SRI, după ce înainte a fost invers

151

De-a lungul ultimelor două decenii, UDMR a încheiat protocoale de guvernare sau de colaborare parlamentară cu toate partidele și alianțele politice care s-au succedat la guvernarea României. În perioada 1996-2000, formațiunea etnică maghiară a participat la guvernare în coaliție cu CDR (PNȚ-CD + PNL + MER) și USD, între 2001-2004 a avut protocol de colaborare parlamentară cu PSD, între 2005-2007 a participat la guvernare cu Alianța DA PNL – PD, între 2007-2008 a asigurat o guvernare minoritară cu PNL, între 2010-2012 a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare cu PDL și UNPR, iar între 2013-2015 a participat la guvernare cu PSD și UNPR. După alegerile parlamentare din 2016, UDMR cochetează din nou cu PSD, care s-a angajat recent să-i satisfacă mai multe pofte tocmai în anul în care celebrăm Centenarul Marii Uniri, scrie cotidianul.ro.

Ar fi interesant de analizat relațiile în care s-au aflat în perioada postdecembristă reprezentanții UDMR cu instituțiile de forță din România, îndeosebi cu Serviciul Român de Informații (SRI), care are, printre atribuțiile principale, apărarea Constituției, care prevede în primul său articol că România este stat național și unitar. Or, se știe că UDMR a contestat în mod constant, după 1989, mai mult sau mai puțin vehement, caracterul național al statului român. Aproape un sfert de veac, o punte de legătură între UDMR și SRI a fost senatorul Verestoy Atilla, care a fost membru al Comisiei parlamentare de control al SRI, devenind veteranul acesteia. Politicienii UDMR au început să aibă o poziție mai critică față de Binomul SRI – DNA doar în ultimii ani, după ce au fost anchetați, inculpați și chiar arestați pentru fapte de corupție unii reprezentanți ai UDMR, ca deputatul Marko Atilla, nepotul fostului președinte al Uniunii Marko Bela sau președinții Consiliilor Județene Harghita și Covasna și primarii municipiilor Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe, când au invocat motive de natură etnică.

Relația cu Securitatea a principalilor lideri ai UDMR

Cu siguranță că SRI a avut colaboratori importanți și utili din rândurile minorității maghiare și ale UDMR. Cum a avut și Securitatea înainte de evenimentele din decembrie 1989. Ultimul șef al Securității Județene Mureș, colonelul (r) Gheorghe Mărieș, originar din Satu Mare, unde s-a retras după pensionare, a dezvăluit că ar fi colaborat fructuos înainte de Revoluție cu Gyorgy Frunda, avocat în Baroul Mureș, ulterior parlamentar și lider important al UDMR vreme de peste două decenii, inclusiv candidat la alegerile prezidențiale din anul 2000. Frunda nu a fost informator cu angajament, ci sursă directă, întrucât era membru PCR. Exploatarea sa informativă a avut loc la sediul Securității din Târgu Mureș, unde avocatul Frunda juca tenis cu colonelul Mărieș aproape săptămânal. În schimb, poetul Marko Bela, al doilea și cel mai longeviv președinte al UDMR (1993-2011), a fost urmărit informativ de Securitate în perioada în care a activat în Târgu Mureș ca redactor la revista literară „Igaz Szo“, fiindu-i montate microfoane inclusiv la o cabană pe care o deținea în județul Mureș, unde se întâlnea cu oaspeți din țară și din Ungaria. Aici, după ce consuma câte un litru de pălincă sau de chimion secuiesc împreună cu fiul său, Marko Bela avea obiceiul să peroreze și să se angajeze față de acesta la acțiuni mai radicale împotriva regimului din România. A doua zi, fiul său îl întreba când încep acțiunile, dar poetul Marko îl amâna mereu pentru altă dată. La un moment dat, Marko Bela a avut bănuieli că Securitatea i-a montat microfoane la cabană și a semnalat acest fapt în Ungaria, unde i s-a promis că va fi trimis un specialist al serviciului secret ungar pentru a le depista. Aflând despre acest fapt, pentru a evita un scandal internațional, Securitatea a trebuit să găsească un ofițer foarte subțirel, care a reușit să intre pe horn și să ridice microfoanele.

Tangențe cu Securitatea au avut și alți lideri importanți ai UDMR, ca episcopul Laszlo Tokes, fost președinte de onoare al Uniunii, actualmente europarlamentar din partea Ungariei, poetul Geza Szocs, fost senator și vicepreședinte al Uniunii, de câțiva ani ministru adjunct al Culturii în guvernul naționalist-conservator de la Budapesta, și avocatul Peter Ekstein-Kovacs, fost senator, consilier prezidențial și secretar general al Uniunii, demisionat recent din formațiunea etnică maghiară. În cazul lui Laszlo Tokes, Securitatea a încercat să-l racoleze ca informator în timp ce-și satisfăcea stagiul militar cu termen redus, după ce a fost admis la Facultatea de Teologie Reformată. După discuții cu ofițerul de contrainformații al unității militare în care a fost încorporat, a scris la dictarea acestuia un angajament de colaborare cu Securitatea, dar a refuzat să-l semneze și nu a colaborat efectiv cu această instituție. Acest angajament olograf a fost publicat la începutul anilor ’90 de ziarul Adevărul, dar Tokes a intentat proces pentru daune morale, pe care l-a câștigat, dovedind că nu l-a semnat și că nu a colaborat cu Securitatea. După ce a devenit pastor reformat în orașul Dej, Tokes a fost urmărit informativ de Securitate pentru manifestări șovine și revizioniste. În cursul anului 1985, în cursul unei acțiuni de filaj, s-a constatat că Tokes a primit o borsetă, pe care a lăsat-o ulterior în locuința surorii sale din Cluj-Napoca, situată lângă casa tatălui său, cu care locuia pastorul. În cursul zilei respective, Securitatea a efectuat împreună cu Miliția o percheziție domiciliară la sora lui Tokes și a găsit borseta, în care se afla un instructaj întocmit de serviciul secret din Ungaria, potrivit unui ofițer participant la percheziție. Conform maiorului (r) Radu Tinu, adjunctul șefului Securității Timiș în decembrie 1989, după ce a fost mutat la Timișoara, asupra pastorului Tokes au fost găsite chitanțe care confirmau colaborarea sa cu serviciul secret ungar.

Poetul Geza Szocs a fost urmărit de Securitate în anii ’80 pentru că a fost implicat în editarea și difuzarea unei publicații samizdat în limba maghiară, intitulată „Ellenpontok“ (Contrapunct), care a fost tipărită în Oradea. În perioada respectivă Szocs era profesor la un liceu din Cluj-Napoca, orașul său natal. Înainte de apariția samizdatului, acesta a fost la studii la Viena, beneficiind de o bursă Herder, la recomandarea poetului Suto Andras. Securitatea i-a găsit mai multe numere ale revistei samizdat în locuință și a început anchetarea sa, chemându-l de câteva ori la sediul din Cluj-Napoca. În cursul anchetei, Szocs a dispărut la un moment dat din orașul de pe Someș, internându-se la Spitalul de Psihiatrie din localitatea Tulgheş din județul Harghita, unde avea un prieten medic. După mai multe zile de căutare, Securitatea l-a depistat și l-a reținut în clădirea poștei din Toplița, unde venise să dea niște telefoane. La percheziția corporală efectuată asupra sa, a fost găsit într-o borsetă un pistol încărcat. Potrivit unui fost ofițer din Securitatea Cluj, care a fost implicat în anchetarea și prinderea lui Szocs, acesta era foarte bine instruit contra filaj și ar fi primit pistolul din Ungaria, cel mai probabil de la un agent secret.

În anii ’70, Securitatea a realizat o operațiune de penetrare informativă în familia lui Peter Ekstein-Kovacs, ținta fiind părinții acestuia, care erau profesori de socialism la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și absolviseră studiile universitare la Moscova. Un ofițer tânăr, înalt și chipeș, având nume maghiarizat din perioada ocupației hortyste a Transilvaniei de Nord, a primit misiunea să o curteze pe sora lui Peter Ekstein-Kovacs și a reușit astfel să fie primit în familie. Potrivit ofițerului respectiv, viitorul politician UDMR, alintat Pety în familie, era elev de liceu și manifesta de atunci o volubilitate deosebită.

Colaboratori cu ștaif din UDMR la Satu Mare

Securitatea a avut colaboratori și informatori importanți înainte de Revoluție și în rândul minorității maghiare din județul Satu Mare, care avea o pondere de aproape 40% din totalul populației. Unii dintre acești informatori au colaborat ulterior cu SRI. În perioada 1997-2000, UDMR a deținut la Satu Mare funcțiile de prefect al județului și de vicepreședinte al Consiliului Județean.  Din 2000, UDMR a deținut funcția de președinte al Consiliului Județean, exceptând perioadele 2007-2008 și 2012-2016, precum și funcția de primar al municipiului Satu Mare în perioada 2004-2012 și din 2016 până în prezent. În cursul anului 1997, în timp ce eram redactor-șef al ziarului Gazeta de Nord-Vest din Satu Mare, la o masă festivă ocazionată de un eveniment oficial, șeful de atunci al SRI Satu Mare m-a rugat să nu-i mai critic atât de intens în ziar pe reprezentanții UDMR care dețineau funcțiile de prefect și de vicepreședinte al Consiliului Județean, Rudolf Riedl, respectiv Ștefan Szabo. Surprins, l-am întrebat de ce îmi cere acest lucru și mi-a răspuns că instituția pe care o conduce colaborează în anumite privințe cu cei doi și că aceștia pot fi ținuți sub control datorită trecutului lor, iar dacă vor fi schimbați din funcții, în locul lor vor veni lideri tineri, mult mai radicali și greu de controlat. Am continuat să scriu despre afacerile dubioase ale celor doi lideri județeni ai UDMR, am avut și un proces de presă cu aceștia, iar după câțiva ani, unul dintre ei, Ștefan Szabo, care deținea funcția de președinte al Consiliului Județean, a demisionat și s-a ales cu dosar la DNA în urma unei campanii de presă din Gazeta de Nord-Vest.

Șeful județean al SRI la care am făcut referire a trebuit însă să demisioneze din funcție și să se pensioneze din cauza liderilor UDMR. Tot în cursul anului 1997, la câteva luni de la discuția purtată, la Satu Mare a avut loc o ședință importantă a Consiliului Reprezentanților UDMR, la care au fost prezenți președintele Marko Bela, președintele executiv Cszaba Takacs și președintele de onoare Laszlo Tokes. Atât ședința, cât și masa festivă au avut loc în clădirea Administrației Taberelor Școlare din Satu Mare. Cu această ocazie, unul din cei doi reprezentanți locali ai UDMR a primit sarcină de la SRI să lipească un microfon sub tabla mesei la care se afla prezidiul Uniunii. Nu și-a îndeplinit însă misiunea în mod corespunzător, pentru că la un moment dat, după ce a consumat câteva pahare, episcopul Lazslo Tokes a bătut puternic cu pumnul în masă, în timp ce perora despre autonomia teritorială a maghiarilor din Transilvania, și microfonul a căzut. Marko Bela a prezentat a doua zi microfonul președintelui Emil Constantinescu, care i-a solicitat directorului SRI să dispună imediat o anchetă, în urma căreia șeful SRI Satu Mare a trebuit să demisioneze din funcție, iar în scurt timp s-a pensionat. Șeful local a părăsit SRI, dar informatorul a rămas. Câțiva ani mai târziu, același informator și-a îndeplinit însă misiunea cu succes. În februarie 2003, la Satu Mare a avut loc Congresul UDMR, la care au fost invitați și au participat premierul Adrian Năstase și mai mulți miniștri din guvernul său. Principalii lideri ai UDMR au fost cazați la vila Bodi din centrul municipiului Satu Mare, unde în seara dinaintea începerii Congresului a avut loc o ședință pregătitoare cu ocazia cinei. A doua zi, dis-de-dimineață, în jurul orelor 6.00, SRI a transmis la cabinetele președintelui Ion Iliescu și premierului Adrian Năstase informări cu privire la discuțiile purtate și la problemele ce urmau să fie ridicate de liderii UDMR.

Foști șefi din SRI, angajați de liderii UDMR Satu Mare

La alegerile locale din 2016, funcțiile de președinte al Consiliului Județean Satu Mare și de primar al municipiului Satu Mare au fost câștigate de doi reprezentanți mai tineri și mai radicali ai UDMR, fostul senator Cszaba Pataky, președintele organizației județene a UDMR, respectiv de fostul deputat Gabor Kereskeny, președintele organizației municipale a Uniunii. Surprinzător, la începutul anului 2017, președintele Consiliului Județean, Cszaba Pataky, l-a angajat director de cabinet pe colonelul (r) Ștefan Coșarcă, care a deținut funcția de șef al SRI Satu Mare în perioada 2005-2012, iar în perioada 2012-2014 a fost șeful SRI Maramureș. Prin mâinile directorului de cabinet al președintelui Consiliului Județean trec toate actele importante înregistrate sau expediate și acesta participă la întâlnirile importante ale șefului său. De profesie inginer electronist, devenit ofițer SRI pe parcurs, colonelul Coșarcă nu s-a remarcat în mod deosebit în fruntea SRI Satu Mare. A apărut în presă și a rămas în istorie doar pentru faptul că, în cursul anului 2010, a intervenit la un alt președinte al Consiliului Județean, cu apartenență la UDMR, Arpad Csehi, în favoarea unui văr al generalului Florian Coldea, pe atunci prim-adjunct al directorului SRI, pe nume George Tudor Coldea. Colonelul Coșarcă s-a deplasat cu acesta la cabinetul președintelui Csehi, unde vărul generalului Coldea s-a prezentat drept director general al firmei Medicare Tehnics și i-a propus acestuia să achiziționeze de la această firmă aparatură medicală pentru Spitalul Județean și pentru Policlinica Județeană, care se aflau în subordinea sa. Prezența șefului local al SRI cu ofertantul a fost interpretată drept o tentativă de trafic de influență.

La fel de surprinzător, în cursul lunii mai 2018, primarul municipiului Satu Mare, Gabor Kereskeny, l-a angajat consilier la cabinetul său pe un alt fost șef din SRI Satu Mare, colonelul (r) Vasile Dragoș. Pensionat anul trecut, colonelul Dragoș a fost în ultimii ani șeful Serviciului de securitate economică din SRI Satu Mare, fiind subalternul local al celebrei generălese Emilia Istode, zisă Anaconda. La adresa colonelului Dragoș au fost lansate cu doi ani în urmă acuzații grave că ar fi favorizat sau extorcat anumiți oameni de afaceri din județul Satu Mare, îndeosebi din zona Oașului, de la care ar fi perceput taxe de protecție, prevalându-se de informațiile pe care le deținea cu privire la aceștia. În 2016, colonelul Dragoș a devenit subiectul unui dosar penal înregistrat la Parchetul Militar Teritorial Cluj. Conform mai multor surse, colonelul Dragoș ar fi îngropat mai multe informații privind fapte de corupție comise de anumiți procurori, inclusiv din DNA, judecători, avocați, polițiști și finanțiști din Satu Mare.

Numeroși angajați de la Consiliul Județean și Primăria Satu Mare sunt nemulțumiți deoarece pe posturile arătate au fost angajați cu salarii substanțiale, de circa 5.000 lei, doi ofițeri SRI în rezervă care beneficiază de pensii în jur de 10.000 lei. Numeroși angajați se plâng că în aceste instituții s-a instaurat o atmosferă securistă după angajarea celor doi foști colonei SRI și caută să găsească o explicație cu privire la angajarea acestora. Cei mai mulți cred că foștii colonei SRI Ștefan Coșarcă și Vasile Dragoș au fost angajați în funcții atât de importante deoarece îi aveau la mână pe reprezentanții UDMR din fruntea Consiliului Județean și ai Primăriei Satu Mare cu anumite chestiuni compromițătoare. Unii angajați spun însă că foștii ofițeri SRI ar fi fost încadrați pe posturile respective la recomandarea serviciului secret ungar pentru a fi exploatați informativ, versiune susținută și de foști șefi și subalterni ai celor doi. Orişicum, se poate vorbi despre o evoluție istorică interesantă pe parcursul ultimelor două decenii, având în vedere că, după ce șefi ai SRI au reușit să racoleze lideri mai moderați ai UDMR Satu Mare, în ultimii doi ani lideri mai radicali ai UDMR Satu Mare au reușit să racoleze foști șefi ai SRI. Vorba lui nenea Iancu: trădare să fie, dar să știm și noi!

Material preluat integral de pe cotidianul.ro

LĂSAȚI UN MESAJ