Romanii plecati in strainatate, care se intorc in tara, vor putea primi fonduri europene de pana la 40.000 Euro, pentru a-si deschide o afacere in Romania, in linia de finantare Diaspora Start-up, pentru care miercuri s-a deschis apelul de proiecte. Viitorii antreprenori nu vor primi banii direct, ci prin intermediul unor organizatii si institutii care deruleaza proiecte si administreaza banii din schema de finantare.

Ministerul Fondurilor Europene, impreuna cu Departamentul Politici pentru Relatia cu Romanii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE), a anuntat, miercuri, 12 octombrie 2016, deschiderea apelului de proiecte pentru Programul „Diaspora Start-up”.

In perioada 12 octombrie, ora 16.00 – 29 noiembrie 2016, ora 16.00, pot sa depuna online in sistemul MySMIS propuneri de proiecte solicitantii care vor sa fie administratori de schema de antreprenoriat.

Alocarea totala a schemei de finantare Diaspora Start-up este de 30 milioane euro din Programul Operational Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din acesti bani vor fi finantate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului in valoare de maximum 5 milioane euro fiecare. In cadrul acestor proiecte, autoritatile spera sa fie inclusi in programe de formare antreprenoriala cel putin 3.000 de romani care se intorc in tara. De asmenea, cel putin 300 de mici afaceri ar urma sa fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul spera sa se creeze minimum 600 de locuri de munca noi.

Lungul drum al banilor europeni catre romanii plecati in strainatate si intorsi in tara:

In prima faza, administratorii de schema de antreprenoriat depun propunerile de proiecte in valoare de maximum 5.000.000 euro prin care se angajeaza sa pregateasca viitori antreprenori si sa le acorde acestora subventii pentru lansarea afacerilor in tara.

Conform Ghidului solicitantului, administratorii schemei de antreprenoriat au calitatea de solicitanti:

  • furnizori de formare profesionala continua autorizati, publici si privati;
  • organizatii sindicale si patronate;
  • membri ai Comitetelor Sectoriale si Comitete Sectoriale cu personalitate juridica;
  • autoritati ale administratiei publice locale (unitati administrativ-teritoriale);
  • asociatii profesionale;
  • camere de comert si industrie;
  • ONG-uri;
  • universitati;
  • Ministerul Economiei, Comertului si Relatiilor cu Mediul de Afaceri si institutii/ agentii/ organizatii subordonate/ coordonate de acesta;
  • parteneriate intre categoriile mai sus mentionate.

Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni din MAE sustine ca este o „conditia obligatorie existenta unui parteneriat cu o entitate a romanilor din diaspora”.

In ghidul oficial, insa, nu se specifica expres ca entitatea sa fie o entiate a romanilor din diaspora, ci una care sa fi avut anterior proiecte de sprijinire a romanilor din strainatate.

„Demonstreaza desfasurarea, in perioada cuprinsa intre 1.01.2012 si data lansarii acestui apel, de activitati de promovare si sustinere a drepturilor romanilor din Diaspora prin intermediul unor activitati derulate in alte state si in Romania, activitati de facilitare privind crearea de retele profesionale ale romanilor din Diaspora si/ sau activitati de promovare a conectarii cu Romania si de prietenie cu tara gazda pe domenii specifice de colaborare, activitati de formare antreprenoriala sau consiliere privind implementarea unor planuri de afaceri specifice IMM” – este una dintre conditiile puse administratorului.

Ulterior, solicitantilor mari (organizatiile care administreaza proiectul) le sunt aprobate proiectele si ei semneaza contracte de finantare cu statul.

Abia apoi, in cadrul derularii proiectelor, administratorii selecteaza si accepta in proiect asa-numitele grupuri-tinta: romanii care au fost plecati in strainatate si se intorc in Romania sa faca afaceri.

Aceasta faza cprinde 3 etape:

Etapa I – Formare antreprenoriala – antreprenorii-aspiranti sunt inclusi in programe de educatie antreprenoriala si traininguri. La aceste cursuri se insusesc anumite cunostinte teoretice de management al afacerilor, marketing si promovare, dezvoltarea afacerii etc. Mai imporant, vor fi si elemente practice de instruire antreprenoriala, printre care si elaborarea planului de afaceri. Aici un prl imporant il va avea e-learningul, comunicarea fiind pe internet.

Etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri finantate din fonduri FSE. Planurile de afaceri selectate pentru a primi cei pana la 40.000 Euro vor fi implementate de catre viitorii antreprenori cu ajutorul administratorilor de schema de granturi.

La finalul acestei etape, administratorul de grant ii va deconta antreprenorului, pe noua firma infiintata de acesta din urma, grantul de maximum 40.000 Euro din fonduri europene, in functie de implementarea planului de afaceri.

Acest ajutor de minimis se va acorda proaspatului om de afaceri in doua transe, dupa cum urmeaza:

  • a. O transa initiala de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, asa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri si prevazut in contractul de subventie incheiat.
  • b. O transa finala reprezentand diferenta pana la valoarea totala a ajutorului de minimis, dupa ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada ca a realizat din activitatea curenta, in termenul de 12 luni aferent etapei a II-a, venituri reprezentand minimum 30% din valoarea transei initiale. In cazul in care acest termen nu este respectat, transa finala nu se mai acorda.

Etapa a III-a – Program de monitorizare a functionarii si dezvoltarii afacerilor finantate. In aceasta etapa administratorul schemei de antreprenoriat desfasoara actiuni care au ca scop final monitorizarea activitatii intreprinderilor infiintate in cadrul celor 12 luni de functionare din cadrul etapei a II-a (a se vedea mai jos). Metodologia de realizare a monitorizarii va fi prezentata in cadrul cererii de finantare.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca romanul care primeste ajutor de pana la 40.000 Euro

Potrivit ghidului oficial, in cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte, grupul tinta este format din persoane fizice (someri, persoane inactive, persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca) care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

  • a. intentioneaza sa infiinteze o afacere nonagricola in mediul urban;
  • b. isi au resedinta sau domiciliul in mediul rural sau in cel urban, in regiunile mai putin dezvoltate ale Romaniei, respectiv Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est sau Sud Muntenia. Asadar, NU vor putea aplica cei din Bucuresti si judetul Ilfov.
  • c. au varsta de minimum 18 ani
  • d. poseda cetatenia romana
  • e. fac dovada domiciliului sau rezidentei in strainatate in ultimele 12 luni pana la momentul incrierii in grupul tinta
  • f. demonstreaza experienta antreprenoriala prin documente de infiintare a unei societati comerciale in strainatate, precum si prin documente care sa ateste experienta specifica in domeniul in care doreste sa initieze o afacere prin intermediul programului,

sau

  • demonstreaza capacitatea tehnica si profesionala printr-un contract de munca sau de colaborare ori alt document similar, in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului,

sau

  • demonstreaza cunostintele de specialitate prin documente recunoscute de statul roman, care sa ateste absolvirea de studii de specialitate in cadrul unor institutii de invatamant superior din strainatate, ori prin alte documente ce certifica absolvirea unor cursuri de scurta durata in domeniul in care doreste sa initieze afacerea vizata in cadrul proiectului.

NU pot intra in program tinerii care nu urmeaza nicio forma de invatamant si nici nu au un loc de munca, cu varste intre 16 ¬ 24 ani (asa-numitii NEET’s).

In intelesul prezentului ghid, persoanele inactive sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 si 65 de ani care nu se incadreaza nici in populatia ocupata si nici in cea aflata in somaj (de ex. studenti, persoane casnice). Pensionarii NU fac parte din grupul tinta al prezentului apel.

Categoria „persoane care au un loc de munca si infiinteaza o afacere in scopul crearii de noi locuri de munca” include si persoanele care desfasoara o activitate independenta (persoane fizice autorizate, titulari ai intreprinderilor individuale si membri ai intreprinderilor familiale).

O situatie aparte pare sa fie cea a cetatenilor romani din Republica Moldova. Potrivit unor explicatii oferite StartupCafe de catre ministrul fondurilor europene, Cristian Ghinea, pot sa intre in aceasta schema si cetatenii din Republica Moldova, care au cetatenie romana si care au trait o perioada in Republica Moldova si o perioada in Romania, respectand conditiile de mai sus.

Conditiile pentru viitoarele afaceri

Firmele nou infiintate de catre romanii care se intorc in tara vor trebui sa aiba sediul social si, dupa caz, punctul/ punctele de lucru in mediul urban, intr-una din regiunile mai putin dezvoltate.

Asta inseamna ca firma nu trebuie sa aiba sediul social si nici punctul de lucru in Bucuresti sau judetul Ilfov.

Fiecare antreprenor care a luat cei pana la 40.000 Euro va trebui sa angajeze, la cel tarziu 6 luni de la semnarea contractului de ajutor de minimis, cel putin 2 persoane. Persoanele angajate in cadrul intreprinderilor nou infiintate vor avea, in mod obligatoriu, domiciliul sau resedinta in mediul urban sau rural, oriunde in tara, cu exceptia judetului Ilfov si a municipiului Bucuresti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.