Lotul 12 MUCENICI şpăgari din RUTIERA CLUJ

1972

Direcţia Generală Anticorupţie a reuşit trimiterea în judecată a mai multor poliţişti clujeni din cadrul Serviciului Rutier pentru abuz în serviciu, fals intelectual, luare de mită şi obţinere de foloase necuvenite. Rechizitoriul acestora cuprinde fapte penale comise în perioada septembrie 2011- martie 2012. De ce sunt trimişi acum în judecată? Pentru că iniţial un judecător a hotărât trimiterea spre refacere a rechizitoriul care la prima vedere era întocmit legal. Astfel anchetatorii şi-au refăcut temele şi au reuşi într-un final să încropească faptele.

 

”Lotul 10 MUCENICI” a suferit mai multe schimbări de-a lungul timpului, dosarul a rămas cu acuzaţii asupra acestor poliţişti de la Rutieră Cluj, deşi iniţial erau mai 12 inculpaţi. Vorbim de Robert Eduard Gălăţan, Cosmin Dacian Roşca, Ilie Cătinean(nu mai apare după refacerea rechizitoriului), George Tulbure(nu mai apare după refacerea rechizitoriului), Alin Tudor Mânzat, Todoruţ Rareş Ciprian, Mureşan Ioan, Sucală Vasile Adrian, Mureşan Radu Mihai, Soran Victor, Alb Dan Dorin, Lupaş Cătălin şi Alb Dan Dorin.

Imaginea instituţiei IPJ Cluj a avut de suferit după dosarul făcut de cei de la DGA. Majoritatea interceptărilor erau efectuate cu ajutorul unor dispozitive audio-video montate în uşa dreaptă a autospecialelor de la rutieră.

Astfel procurorii au reuşit să surprindă acele discuţii între echipajele aflate în misiune. Concret poliţiştii menţionaţi mai sus se sfătuiau între ei cum, cât şi de la cine să ia mită.

Lucrătorii de poliţie, subofiţeri în cadrul Serviciului Rutier Cluj, aveau ca atribuţii de serviciu supravegherea şi controlul traficului rutier cu scopul de a constata şi sancţiona abaterile la regimul de trafic, în principal regimul de viteză. În timpul misiunilor de supraveghere, aceştia şi-au rotunjit veniturile, ”iertând” contravenienţii de amenzi în schimbul unor sume de bani. Drept dovadă, agenţii nu au mai întemeiat procese verbale de sancţiune contravenţională sau au înlocuit abateri severe cu altele mai uşoare.

Gazeta de Cluj a transcris câteva dintre stenogramele cuprinse în rechizitoriul DGA ce conţine peste 1000 de pagini. Vă prezentam astfel trei dintre metodele folosite de câţiva dintre inculpaţi, urmând ca pe parcurs să dezvăluim şi practicile celorlalţi.

nelu muresan

Metoda ”unu-două baxuri, stai să văd dacă are SPRITE”

Soran Victor şi Mureşan Ioan sunt protagoniştii unui episod rupt din filmele de comedie. Cei doi se aflau într-o misiune de supraveghere rutieră şi au avut ”norocul” să-l oprească pe un şofer de tir ce transporta sucuri de marcă.

Aparent, şoferul depăşise limita legală de circulaţie impusă, motiv pentru care cei doi agenţi puteau să îi suspende permisul de conducere. Însă inventiv din fire, Soran îi propune lui Nelu Mureşan să accepte un bax de suc în schimbul trecerii cu vederea a abaterii de la legile de circulaţie.

  • Soran Victor: Oare cât avea?
  • Mureşan Ioan: La 13:58?
  • Soran Victor: Vrei un bax de suc?
  • Mureşan Ioan: Da.

La ora 13:42, Soran Victor vine la geamul portierei din stânga-faţă, a autospecialei de poliţie(are în mână mai multe documente), unde se află Mureşan Ioan care coboară geamul portierei, după care cei doi poartă următoarea discuţie:

  • Soran Victor: Unde să meargă acesta să lase ceva?
  • Mureşan Ioan: Ce să lase, un bax de suc?
  • Soran Victor: Cum un bax? Două!
  • Mureşan Ioan: Două baxuri de suc?
  • Soran Victor: Păi da.
  • Mureşan Ioan: Câte?
  • Soran Victor: Da ce noi suntem unu?
  • Mureşan Ioan: No eu am zis aşa no să nu fiu rău.
  • Soran Victor: Noi suntem unu.
  • Mureşan Ioan: Da la, acolo la Rompetro, la acela cu Peco îi bine?
  • Soran Victor: Ha?
  • Mureşan Ioan: Îi bine la Peco acolo unde lasă, o lăsat şi acela de cafea.
  • Soran Victor: O lăsat de cafea, da.
  • Mureşan Ioan: Da mă, să tragă ia acolo ni să ni-l bage în magazin, aici ni…
  • Soran Victor: Hâ?
  • Mureşan Ioan: Să tragă ia acolo ni.
  • Soran Victor: E. Şi după aia noi cum îl luăm cu maşina de acolo?
  • Mureşan Ioan: Bine, tragem maşina mai în faţă. Să-l pună ia acolo ni sub scări jos.
  • Soran Victor: Unde să-l ducem?
  • Mureşan Ioan: Nu. Hai să mergem după el, să meargă la pod la Lona, să-l pună jos şi noi mergem după el. Să-l pună acolo jos.
  • Soran Victor: Şi unde-l punem?
  • Mureşan Ioan: Sub scări.
  • Soran Victor: Om merge acolo la Natex, ştii unde? Lângă RAR.
  • Mureşan Ioan: Natex?
  • Soran Victor: E…
  • Mureşan Ioan: Acolo iar nu-i bine, la Natex.
  • Soran Victor: Ştii că este drumul acela după XXL, în…
  • Mureşan Ioan: Ştiu eu, da ştiu eu.
  • Soran Victor: No lasă că doră îi zic să meargă acolo şi…
  • Mureşan Ioan: No, dacă ştii tu unde, no zi-i tu unde şi acolo mergem.
  • Soran Victor: Îi zic unde să meargă să descarce. Stai să văd dacă are Sprite(marcă de suc acidulat).

După ”negocieri”, Soran se întoarce în autospecială iar în continuare poartă o conversaţie cu Nelu Mureşan în timp ce amândoi manevrează aparatul radar pentru a şterge momentul în care l-au surprins pe şoferul de tir că a trecut cu o viteză peste limita legală.

 

Metoda ”ţigările aduc noroc”

Un alt echipaj format din doi inculpaţi în acest dosar, primeau mită folosind o metodă mai practică decât Soran şi Mureşan. Vorbim de poliţiştii de la Rutieră: Cosmin Roşca şi Tudor Mânzat. Cei doi nu se complicau cu baxuri de sucuri ci cu pachete de ţigări folosite pe post de plic. Însă, în episodul pe care urmează să vi-l prezentăm cei doi şi-au luat singuri ţeapă, iar mita din pachetul de ţigări a ajuns la altă destinaţie.

În fapt, Roşca şi Mânzat se aflau, desigur în misiune de supraveghere. L-au depistat pe un conducător auto ce conducea cu 112 km/h. Ca să îşi scutească de plata unei amenzi, o posibilă sancţiune contravenţională complementară sau suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă limitată aceştia acceptă o mită pusă într-un pachet de ţigări. Sursele apropiate anchetei susţin că imediat după, cei doi agenţi au procedat ca Soran şi Mureşan Nelu, ştergând înregistrarea radar după negocieri. Însă din lipsă de comunicare, mita obţinută de Roşca este pierdută împreună cu pachetul respectiv.

  • Mânzat Tudor Alin: Un pachet de ţigări, şi acela desfăcut…suge-mi-ai p..a.
  • Roşca Cosmin: O fost în pachet…
  • Mânzat Tudor: Ce o fost în pachet?
  • Roşca Cosmin: Da, mă. Prost eşti, mă.
  • Mânzat Tudor: No bine.
  • Roşca Cosmin: Cum de eşti aşe prost?
  • Mânzat Tudor: Aşe îs io, da am crezut că îi un pachet e ţigări.
  • Roşca Cosmin: Cum p..a să-şi deie ţigări, tu de alea fumezi? Cât de prost mă…râde.. el nu s-o hodinit…Aline..cine ştie ce ave acolo…
  • Mânzat Tudor: Da ave…Da, ave ave şi acesta un milion.
  • Roşca Cosmin: Mă p..ă…
  • Mânzat Tudor: Bine mă.
  • Roşca Cosmin: Era la noi mă belitule…
  • Mânzat Tudor: Vai de mine, ce-am putut greşi amu.
  • Roşca Cosmin: Păi da mă, mai ales acum când ştii că suntem în criză financiară…
  • Mânzat Tudor: Îs obosit şi am o scuză.
  • Gălăţan Robert: Ce are oboseala cu prostia?
  • Mânzat Tudor Alin: Are.

Şi uite aşa, cei trei oameni ai legii au scăpat printre degete o posibilă bancnotă de 100 de lei, care după spusele lor, era bună ”că-i criză”.

lupas catalin

Metoda ”Din partea casei-XXX”

Tot Cosmin Roşca este cel care ne arată o altă metodă prin care poliţiştii clujeni erau cinstiţi. În declaraţia dată, în faţa procurorului, acesta se auto-caracterizează ca fiind un om onest care mai servea câte o supă şi când să o achite auzea de la ospătar că e în contul anumitor persoane. Despre Roşca, vă spunem că în 2012-2013 era agent şef adjunct în cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj, la Serviciul Rutier-Biroul drumuri naţionale şi europene.

„Mi-am respectat întotdeauna atribuţiile de serviciu, fără ca exercitarea acestora să fie condiţionată sau urmată de foloase materiale. Este adevărat faptul că au existat anumite situaţii în care am servit o ciorbă sau o cafea la un restaurant sau la o benzinărie, iar la finalul consumaţiei, personalul de deservire mi-a spus că aceasta a fost achitată de o persoană. Nu cunosc identitatea ei, însă nu apreciez că este o PROBLEMĂ din acest punct de vedere. Mai exact, dacă cineva cunoscut sau necunoscut, achită contravaloarea unei consumaţii făcută de mine în timpul serviciului, nu înseamnă că eu am făcut ceva care contravine atribuţiilor mele de serviciu” declară Roşca.

cosmin rosca

Să-i cunoaştem mai bine…

Pentru o imagine mai bine conturată a inculpaţilor, în cele ce urmează puteţi observa ce funcţii ocupau MUCENICII dar şi în câte acte materiale sunt cuprinşi fiecare. Despre prejudiciu, constatările indică sume mici cuprinse între 400 şi aproape 7.000 de lei de căciulă. În fapt, aceste sume reprezintă amenzi pe care Statul Român ar fi trebuit să le încaseze dacă poliţiştii îşi exercitau corect atribuţiile. Tot pentru o informare corectă menţionăm că agentul de poliţie este suveran în deciderea cărei sancţiuni să o aplice unui om ce a încălcat legea, în speţă- regulile de circulaţie. Acestea fiind spuse, şi un avertisment dat conducătorului auto, în limitele legale, este valabil, amenda sau sancţiunile nefiind obligatorii. Desigur, acest aspect nu scuze actele materiale în care se arată cum obţineau poliţiştii de la Rutieră bani sau alte foloase necuvenite.

Lupaş Cătălin- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a pretins şi acceptat diferite sume de bani, lei sau euro, pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu.

Alb Dan Dorin- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde ori acceptă sume de bani pentru a nu le aplica conducătorilor auto depistaţi în trafic o sancţiune contravenţională pentru încălcarea conduitei.

Soran Victor- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde ori acceptă sume de bani, lei sau euro şi participă la completarea unor procese verbale ce consemnează fapte nereale, inserând date în favoarea infractorului.

Mureşan Radu Mihai-în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde ori acceptă diferite sume de bani, euro şi un bax de bere, consemnând şi el fapte nereale pentru a nu suspenda permisele de conducere ale ”cotizanţilor”.

Sucală Vasile Adrian- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde ori accept sume de bani, euro sau lei de la şoferii depistaţi în trafic pentru comiterea de abateri de la legislaţia rutieră.

Cătinean Ilie- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, întocmeşte şi participă la întocmirea unor procese verbale de contravenţie ce conţin fapte nereale. Acesta este acuzat de abuz în serviciu(opt acte materiale) şi fals intelectual(şapte acte materiale).

Tulbure George- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, întocmeşte sau asistă la întocmirea unor procese verbale de contravenţie în care se inserează date nereale de aşa natură a-l favoriza pe contravenient.

Mureşan Ioan zis Nelu- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde ori acceptă sume diferite de bani, lei sau euro. Pe lângă acestea, agentul se mulţumea şi cu sticle de whisky, baxuri de suc sau caserole cu carne. În schimbul acestor foloase necuvenite, Nelu Mureşan îi ierta pe cei ce depăşeau limita legală, uneori chiar ştergând înregistrările video de pe aparatul radar.

Mânzat Tudor Alin – în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde şi acceptă sume de bani, lei sau euro şi desigur, un bax de bere. Mânzat are trecut în rechizitoriu un prejudiciu calculat de 6.580 de lei, reprezentând amenzi neacordate celor ce au încălcat legea şi este acuzat de abuz în serviciu(11 acte materiale), luare de mită(6 acte materiale) şi fals intelectual(8 acte materiale).

Todoruţ Rareş Ciprian- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde şi acceptă sume de bani, lei sau euro. Pe lângă acestea, la fel ca şi Nelu Mureşan, Todoruţ a primit două sticle de whisky, foloase ce au servit la omiterea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu.

Gălăţan Robert Eduard – în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, – în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, pretinde şi acceptă sume de bani, lei sau euro, cu scopul deja menţionat mai sus: neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Roşca Cosmin Dacian- în calitate de lucrător de poliţie la IPJ Cluj, Serviciul Rutier-Biroul Rutier Drumuri Europene şi Naţionale, în mod repetat şi în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a pretins i acceptat diferite sume de bani, doar în lei omiţând consemnarea unor contravenţii, neaplicarea punctelor de penalizare impuse situaţiei, şi favorizându-l pe contravenient.

 

De la faptă la judecată

Lotul 12 mucenici de la Rutiera Cluj a fost trimis în judecată iniţial în 2014. Însă pe camera preliminară de la Tribunalul Cluj, judecătorul a decis refacerea dosarului, iar după refacere, doi agenţi au dispărut la retrimiterea în judecată.

„ Admite cererea formulată de apărătorii inculpaţilor G.R.E, R.C.D, C.I., T.G., T.R.C., M.I., M.R.M., S.A.V., S.V., A.D.D. şi L.C. Constată neregularitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj sub aspectul omisiunii descrierii faptelor reţinute în sarcina acestora într-un mod susceptibil de a produce consecinţe juridice, în accepţiunea elementelor constitutive ale infracţiunilor care fac obiectul sesizării instanţei şi sub aspectul lipsei oricărei descrieri în fapt a celui de-al treilea act material al infracţiunii de fals intelectual reţinută în sarcina inculpatul M.I. Dispune comunicarea prezentei încheieri Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând a comunica judecătorului de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei. Definitivă. Dată în camera de consiliu, în data de 22 aprilie 2014.”, se arată în soluţia dată de Tribunalul Cluj.

Procurorul ce a instrumentat rechizitoriul, Luminiţa Boca şi-a făcut între timp temele, a descris pe larg faptele infracţionale săvârşite de poliţişti şi l-a retrimis spre judecată, în toamna anului trecut.

Desigur, avocaţii acestora au cerut din nou constatarea nelegalităţii, însă după ce magistratul Simona Trestian şi-a cerut recuzarea pe motiv că unul dintre apărători îi este naş de cununie, judecătoarea Liana Anişoara Cociş a decis respingerea cererilor pe cameră preliminară.

„În baza Codului de Procedură Penală respinge excepţiile şi cererile cu privire la legalitatea sesizării instanţei şi a efectuării actelor de urmărire penală, precum şi cele privitoare la excluderea unor probe, invocate de inculpaţi” decide aceasta.

Astfel, începe procesul de fond, unde cei 10 poliţişti vor fi re-audiaţi, împreună cu martorii propuşi pentru a se apăra sau demonta acuzaţiile din rechizitoriu. De altfel, Tribunalul Cluj va fi prima instanţă care se va pronunţa cu o sentinţă în acest dosar, urmând ca viitoarea decizie să poată fi atacată la Curtea de Apel Cluj.

LĂSAȚI UN MESAJ