Primăriţa din Chinteni a reuşit să îi convingă pe cei de la Mediu să nu dea un aviz favorabil celor de la Societatea Lepidepterologică Română (SLR), condusă de Rakosy Laszlo după ce a participat la ultima şedinţă a APM Cluj şi a cerut să ia cuvântul.

 

 

Lucia Suciu, primăriţa PSD din comuna Chinteni s-a prezentat la sediul celor de la Mediu însoţită de câţiva localnici pentru a-i împiedica pe cei de la SLR să obţină avizul necesar pentru implementarea proiectului ce are ca scop protejarea fluturilor, liliecilor, a broaştelor şi a ierbii.

Ministerul Mediului se implica activ in problema fluturilor din comuna Chinteni. Daca restul primariilor pe care se afla situl de fluturi deținut de Societăţii Lepidopteriologică Română(SLR) nu s-au implicat mai deloc în problemă, primarul comunei Chinteni, Lucia Suciu, continuă să lupte pentru comunitatea pe care o conduce. Suprafaţa sitului de pe raza comunei Chinteni a scăzut de la 5.100 de hectare la 1.400 de hectare, adică la mai puţin de o pătrime la cererea lui Lucia Suciu. Şi nici această suprafaţă nu este cea finală pentru că Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) le-a cerut noi explicaţii celor de la SLR în plenul şedinţei ordinare a celor de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj.

 

Un raport cu fluturi şi broaşte

Lucia Suciu îşi arată indignarea faţă de cei de la SLR şi îi acuză de incompetenţă în redactarea raporturilor pentru studii.

„Acest aviz ar avea un impact extrem de mare asupra comunităţii noastre. Dorim să respectăm legile şi mi se pare normal ca fiecare dintre dumneavoastră să daţi un vot negativ prin faptul că nu v-a fost pusă la dispoziţie o documentaţie şi un plan de management, detailat, corect şi pe care să îl puteţi studia în detaliu şi dezbate cu persoane specializate ” spune primăriţa din Chinteni.

De asemenea aceasta a punctat faptul că cei de la SLR care de fapt sunt custodele Sitului Natura 2000Dealurile Clujului Este ar fi luat banii europeni şi ar fă făcut un studiu ce nu coincide cu realitatea.

„Au accesat un proiect european prin care s-au obligat sa facă aceste documente şi au luat 15 miliarde de lei vechi, iar acum fac presiuni asupra primăriilor pentru că nu pot să deconteze a doua plată … Crişan angajat director la SLR.

Dacă ei fac restricţii atunci la fiecare modificare avem nevoie de aviz de la ei şi astfel trebuie  să le dăm bani. Ei practic încasează o mulţime de bani de la comunitate pentru că încearcă să  obţină custodia de la Sit  Natura 2000. Pentru orice proiect ce îl derulam la nivel de comuna  vom avea nevoie de avizul lor. Aceşti oameni au făcut un abuz şi eu o să depun o plângere penală în contextul în care ei continuă în această situaţie. De asemenea sper ca cei de la Curtea de Conturi o să îi verifice şi să vadă pe ce studii au consumat ei banii din proiect.

Eu am solicitat un aviz pentru  reabilitarea unui drum de la Chinteni la Măcicaş şi ei au refuzat ca să ni-l dea pe motiv că există fluturi în zonă şi nu putem să reabilităm acel segment care de fapt e un drum neasfaltat. Aşa că le-am solicitat să vină să îmi demonstreze că sunt fluturi pe acel tronson de drum. Mi-au  răspuns ca nu sunt de fapt fluturi ci broaşte şi că pentru obţinerea avizului trebuia modificat proiectul. Astfel că am cheltuit peste 40 de mii de lei noi pentru a amenaja canale de traversare a broaştelor. De la finalizarea lucrării şi până în ziua de azi nu s-a văzut dar nu circulă nici o broască. Ne-au dat într-un final avizul dar nu au demonstrat  habitatele în care trăiesc aceste vieţuitoare ” povesteşte edilul din Chinteni.

În altă ordine de idei, certurile purtate la sediul celor de la Mediu erau pe seama faptului că ultimul raport conţine alte animale „existente” pe hârtie doar şi nu prin turlele bisericilor din zona Chinteni

„Au spus că avem lilieci in comună, i-am întrebat unde şi mi s-a spus că i-au găsit în turlele bisericilor  precum cea reformată de la Chinteni. Au spus că există 140 de specii de lilieci, i-am întrebat care sunt acelea şi au revenit să spună că de fapt au 140 de sunete înregistrate şi că ar fi scris greşit în raport. Cu toate acestea, am vorbit cu preoţii de la bisericile din zonă şi aceştia mi-au dat în scris că nimeni nu a fost la ei în biserici şi că nici ei nu ştiu să fie lilieci!” mai remarcă Lucia Suciu.

Gravitatea acestor erori este atât de mare pe cât, pentru orice vieţuitoare „existente” cei de la SLR au dreptul să pună restricţii pe acele zone sau să oblige proprietarii terenurilor să facă anumite demersuri ce necesită aprobări plătite tot spre ei.

 

Lucia Suciu îl înduplecă pe director

După un moment culminant în care directorul ANPM Cluj a ameninţat că suspendă şedinţa dacă nu se vor calma spiritele, în deosebi, dacă Lucia Suciu nu va vorbi pe un ton mai jos, la sfârşitul expunerii de motive, s-a stabilit ca cei de la SLR să nu primească avizul cerut.

Mai mult în acest an, edilul s-a luptat cu  Societatea Lepidopterologica Română, pentru a obţine din partea acesteia aviz de mediu pentru reabilitarea unui drum de legătură cu localitatea Măcicașu. Proiectul a fost finanţat anul trecut şi a fost la un pas de a pierde finanţarea, din cauza proiectului european derulat de ONG.

 

Cine-i SLR?

Societatea Lepidopterologică Română (SLR) este o organizaţie profesional-ştiinţifică, nonprofit care reuneşte lepidopterologi, precum şi alte persoane interesate în cunoaşterea, cercetarea şi ocrotirea lepidopterelor. Societatea a fost înfiinţată în anul 1990. Printre altele, SLR este custodele Sitului Natură 2000 Dealurile Clujului Est, din martie 2014, care se întinde în mai multe comune, printre care Apahida, Bonțida, Borșa, Chinteni, Dabaca, Jucu, Pânticeni şi Vultureni. SLR a câştigat în 2013 un proiect european POS-Mediu, de 1,5 milioane de lei, în parteneriat cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj, a căror obiective sunt îmbunătăţirea managementului sitului Dealurile Clujului Est prin realizarea unui plan de management şi creşterea gradului de conştientizare a populaţiei privind protecţia biodiversităţii în cadrul sitului.

Agenţia de Protecţie a Mediului a refuzat să avizeze regulamentul SLR, până în momentul în care va ajunge la un numitor comun cu locuitorii din Chintenişi cu celelalte comune de pe raza Sit Natura 2000.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.