Lucrarea unuia dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai lumii prezentată duminică de filarmonica clujeană

33

Duminică, 13 mai, filarmonica Cluj Napoca va prezenta în program o lucrare care îi aparține lui Kalevi Aho, unul dintre cei mai importanți compozitori contemporani ai lumii. Seara va începe cu Dansul păstorilor din opera Oedipe de Goerge Enescu, lucrare care începe cu un solo de flaut, care are în centru sunetul LA, același sunet cu care începe și se termină și Concertul pentru flaut al lui Aho. Dansul păstorilor va fi dirijat pe baza unui facsimil după manuscrisul lui George Enescu și nu după o partitură tipărită.

”Avem două personaje; se întâlnesc, se îndepărtează, se reîntâlnesc, se întregesc, dansează împreună, își fac confidențe și ne călăuzesc pe parcursul întregului program al concertului. Primul, unul din cei mai mari compozitori ai zilelor noastre – Kalevi Aho. A-i interpreta muzica e în sine un eveniment, dar să fie și în sală atunci când se prezintă o lucrare a sa înseamnă că s-au aliniat planetele. Să spui despre Kalevi Aho orice epitet e de prisos pentru că muzica sa însumează tot ceea ce înseamnă viața. Al doilea personaj e, de fapt, un instrument – flautul. Magia e creată de Matei Ioachimescu, unul din cei mai cunoscuți „ambasadori” români ai acestui instrument. Muzica lui Kalevi Aho e un dans al vieții, versatilitatea lui Matei Ioachimescu reușind întotdeauna să redea multiplele fațete ale acestei muzici în care e vorba despre tumultul și bucuriile vieții împletite cu oaze de liniște ale Naturii. De aici și celelalte lucrări din concert, dansuri care redau câte o stare regăsită în lucrarea centrală, Concertul pentru Flaut al lui Aho. Flautul e călăuza în prima lucrare, Dansul păstorilor din monumentala operă Oedipe a lui George Enescu, un dans exuberant cu o trimitere clară spre fluierul păstoresc inspirat de filonul folcloric românesc. Danse macabre de Camille Saint-Saëns are în prim-plan vioara solistă care valsează lasciv condusă de intervalul muzical denumit în muzica Renașterii diabolus in musica, interval interzis în compozițiile muzicale din perioada respectivă. De remarcat că personificarea scheletelor e realizată pentru prima oara în istoria muzicii de xilofon, efect devenit un clișeu ulterior. Dansul macabru ne trimite direct spre ultima lucrare, suita luxuriantului balet Pasărea de foc de Stravinsky, care are ca parte centrală tot un dans – Dansul infernal al regelui Kașcei. Flautul devine personificarea Păsării de Foc, mitul renașterii Păsării Phoenix încheind spectaculos și triumfal baletul. Acest triumf al binelui închide călătoria în care cele două personaje ne sunt călăuze în dansurile dedicate vieții, cu toate aspectele ei”, explică dirijorul orchestrei clujene, Gabiel Bebeșelea.

LĂSAȚI UN MESAJ