Luni, Academia Română sărbătoreşte 151 de ani de la înfiinţare

Evenimentul se va desfăşura în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Sesiunea va fi condusă de Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, al cărui discurs de deschidere va face referiri la misiunea Academiei Române de-a lungul unui secol şi jumătate de istorie modernă a României, precum şi la rolul instituţiei în cultura şi ştiinţa românească.

Printre cei care vor rosti alocuţiuni se numără principesa Margareta, custodele Coroanei, Patriarhul României, membru de onoare al Academiei Române, Şerban-Constantin Valeca, ministrul Cercetării şi Inovării, Ioan Vulpescu, ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale. Academicianul Florin Gheorghe Filip, director general al Bibliotecii Academiei Române, va prezenta activitatea şi performanţele instituţiei pe care o conduce şi care împlineşte anul acesta 150 de ani de la fondare.

Evenimentul va fi urmat de deschiderea expoziţiei ”Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoaşterii“, la ora 14.00, în Sala ”Theodor Pallady“, unde vor fi expuse lucrări din bogatul patrimoniu al Cabinetelor de Manuscrise şi Carte Rară, de Stampe şi de Numismatică şi vor fi prezentate expoziţiile virtuale în acces public permanent pe site-ul bibliotecii.

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. Forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866 prin care se înfiinţa în Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleşi din toate provinciile româneşti (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureş şi Bucovina, trei din Basarabia şi doi din Macedonia).

Membrii fondatori au fost: Vincenţiu Babeş, George Bariţiu, Ioan D. Caragiani, Timotei Cipariu, Dimitrie Cozacovici, Ambrosiu Dimitrovici, Alexandru Hasdeu, Ion Heliade-Rădulescu, Iosif Hodoş, Alexandru Hurmuzachi, Andrei Mocioni, Gavriil Munteanu, Alexandru Roman, Ion G. Sbiera, Constantin Stamati, Ioan Străjescu. În 1867, s-au alăturat Vasile Alecsandri, Ştefan Gonata, Nicolae Ionescu, August Treboniu Laurian, Titu Liviu Maiorescu, Ioan C. Massimu, Costache Negruzzi, Constantin A. Rosetti, Vasile Urechia-Alexandrescu, cu toţii consideraţi membri fondatori ai Academiei Române. Un an mai târziu, în august 1867, a fost aprobat Statutul Societăţii Literare Române, care menţionează constituirea Societăţii Academice Române, ”cu scopul de a lucra la înaintarea literelor şi a ştiinţelor între români”, ”corp independent în lucrările sale de orice natură”. Ea urma să cuprindă trei secţiuni: literară-filologică, istorică-arheologică şi a ştiinţelor naturale. Astăzi, Academia Română are un număr de 14 secţii, în care, prin lege şi statut, pot fi înscrişi maximum 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară potrivit Adevarul.