Subiectul legat de autonomia maghiarilor din România a revenit după ce reprezentanţii acestora au făcut front comun pentru a cere autonomie, lucru ce a stârnit critici din partea politicienilor, indiferent de apartenenţa politică a acestora. Chiar dacă reprezentanţii comunităţilor maghiare din România au negat faptul că aceste propuneri aparţin Ungariei, se dovedeşte că un însărcinat al Guvernului maghiarilor a stat în spatele tuturor acestor iniţiative.
În anul în care România celebrează 100 de ani de la Marea Unire, reprezentanţii minorităţilor s-au gândit că ar fi o idee bună să facă front comun şi să ceară autonomie maghiară. Liderii Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), ai Partidului Civic Maghiar (PCM) şi ai Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au semnat o declaraţie comună pe data de 8 ianuarie 2017, la Cluj-Napoca, prin care se angajează să aibă un obiectiv comun, şi anume autonomie teritorială, locală şi culturală pentru maghiarii din Ţinutului Secuiesc.
Prin această rezoluţie, preşedinţii celor trei partide maghiare, Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT), îşi imaginează cum ar fi ca acest Ţinut să aibă organismul său de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică.
Un alt obiectiv comun al celor trei este crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăieşte mai mult de o treime a comunităţii maghiare din Transilvania. Denumirea de Partium se referă la teritorii din judeţele Arad, Bihor, Caraş-Severin, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş. Practic vor o Ungarie în mijlocul României, coordonată de maghiari.
Cu două săptămâni înainte, mai exact pe 22 decembrie 2017, deputatul UDMR Kulcsár-Terza József-György a depus o propunere legislativă prin care judeţele Covasna, Harghita şi o parte din Mureş ar deveni autonome sub titulatura de Ţinut Secuiesc.
Proiectul privind Statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc a fost depus pe data de 22 decembrie 2017 şi prevede ca limba maghiară să devină limba oficială a noii regiuni, alături de limba română, iar conducerea regiunii să fie exercitată de către Consiliul de Autoadministrare „autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta”.
Totodată, cetăţenii din regiune şi-ar alege şi un preşedinte care va depune următorul jurământ: „Jur pe onoarea mea că voi îndeplini, cât voi putea de bine, funcţia care mi s-a încredinţat voi reprezenta şi ocroti interesele populaţiei Ţinutului Secuiesc, voi respecta legile ţării şi deciziile autorităţilor regiunii, Constituţia României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
Si românii din străinătate care au avut ultimul domiciliu într-o localitate din acest ţinut vor fi consideraţi cetăţeni ai „regiunii”.
Ţinut Secuiesc cu 800.000 de locuitori
Potrivit proiectului deputatului Kulcsár-Terza József-György, Ţinutul Secuiesc va fi împărţit în şapte scaune şi ar avea aproape 800.000 de locuitori, cu un procent de 70% etnici maghiari.
Conform acestui proiect de lege, dacă s-ar înfiinţa un astfel de ţinut, autorităţile regionale ar avea competenţe în ceea ce priveşte învăţământul, limba maternă, mass-media, autonomia financiară şi reprezentarea Ţinutului Secuiesc.
Iniţiativa deputatului UDMR prevede că resursele naturale ale României aflate pe teritoriul acestor judeţe ar reveni noii regiuni.
În ceea ce priveşte legătura dintre stat şi regiune, aceasta ar fi exercitată de un prefect, care ar fi „un mediator”. De asemenea, legile adoptate de Parlament vor putea avea efect în regiune numai dacă vor fi aprobate şi de Consiliul de Autoadministrare, care poate cere rediscutarea lor.”
Femeia care stă în spatele rezoluţiei autonomiei maghiare
Dovada că iniţiativa creării unei structuri guvernamentale maghiare nu a pornit de la organizaţiile care reprezintă interesele acestor minorităţi, ci din partea statului ungar o reprezintă numirea fostului preşedinte al legislativului maghiar, Szili Katalin în funcţia de însărcinat al Guvernului maghiar, responsabil cu coordonarea elaborării conceptelor de autonomie a minorităţilor maghiare din ţările învecinate Ungariei.
Această funcţie a fost creată de viceprim-ministrul Ungariei Semjen Zsolt, iar decizia de numire în funcţie a fost semnată de prim-ministrul Victor Orban.
La o zi distanţă de la semnarea rezoluţiei prin care cer autonomia comunităţilor maghiare, Consiliul Naţional Secuiesc a salutat această poziţie comună.
„Considerăm că declaraţia comună reprezintă confirmarea ulterioară a depunerii, în data de 22 decembrie, a proiectului de lege referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc, fiindcă acest proiect corespunde criteriilor acceptate de toate cele trei partide”, se arată în comunicatul semnat de Balázs Izsák, preşedintele CNS.
Totodată, CNS a ţinut să îi mulţumească lui Katalin Szili pentru activitatea de mediere, care a dus la un consens în urma unor serii lungi de tratative şi a facilitat cooperarea.
Szili Katalin este un membru marcant al Partidului Socialist Ungar (PSU) şi a fost deputat în legislatura 1994-1998 când a îndeplinit funcţia de preşedinte al comisiei de Protecţia Mediului şi Dezvoltarea Teritoriului. În perioada 1998 – 2002, aceasta a fost preşedintele Parlamentului maghiar, iar în această calitate a iniţiat cooperarea legislativului maghiar cu grupurile parlamentare maghiare din România, Slovacia, Serbia şi Ucraina. Relaţia dintre aceasta şi conducerea Partidului Socialist Ungar au început să se înrăutăţească după ce partidul a pierdut alegerile din 2010 şi tot în acest an Katalin a demisionat şi a creat un nou partid: Uniunea Socială.
Politicienii români nu îşi fac griji –„Nu au nici o şansă”
Părerea politicienilor români- şi de această dată indiferent de culoare partidului- este că maghiarii nu au nici o şansă să obţină autonomie, mai ales că nici Constituţia nu ar permite acest lucru. Deputatul PNL Sorin Moldovan consideră că liderii politici au indus o temă falsă cu privire la acest aspect.
„Nu se poate vorbi despre autonomie la modalitatea cum doresc liderii maghiari să se discute. Nu există această posibilitate şi e mai puţin important de unde vine această iniţiativă sau de ce vine, ci cred că situaţia este clară, iar toţi liderii politici au declarat acelaşi lucru. Implementarea acestui proiect nu este posibilă, în primul rând din cauza faptului că nu ne permite Constituţia acest lucru şi în al doilea rând nu văd o rezolvare a problemelor prin această modalitate. Cred că este o temă falsă indusă de liderii politici maghiari şi nu are nici o şansă să fie pusă în practică”, a declarat Sorin Moldovan, deputat PNL.
Deputatul PNL Adrian Oros s-a arătat indignat de faptul că Guvernul României nu şi-a exprimat interesul pentru activităţile dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, pe când Guvernul Orban ştie exact ce va face.
„În timp ce cele trei partide maghiare semnau la Cluj acest protocol prin care se pun de acord asupra modului în care vor cere autonomie, în acelaşi timp în sediul din Kiseleff, PSD-ul se certa pe ciolan şi pe cine ia gâtul la Dragnea şi cine ia gâtul la Tudose. Mi se pare total nepotrivit pe de o parte ceea ce fac partidele maghiare şi pe de altă parte mi se pare şi mai nepotrivit lipsa de interes şi preocupările cu totul altele pe care le-a avut Guvernul Tudose.
Amintim că în noiembrie când Guvernul Tudose urma să aibă o şedinţă festivă de Guvern la Iaşi prin care să pornească toate manifestările legate de Centenar care trebuiau să aibă loc anul acesta, Guvernul şi-a amânat atunci şedinţa festivă deşi era anunţată, şedinţă în care trebuia să se lanseze programul privind Centenarul în care fiecare minister, fiecare instituţie publică, culturală trebuia să afle ce are de făcut.
Exact în acea perioadă domnul Orban a luat decizia la Budapesta să finanţeze cu 150 de milioane de euro activitatea fundaţiilor maghiare din Transilvania. Guvernul Tudose nu ştie ce vrea să facă anul acesta privind Centenarul, nu alocă bani şi nu coordonează această activitate, dar Guvernul Orban ştie exact ce va face şi mai mult îşi corelează activitatea Guvernului maghiar cu partidele maghiare din Transilvania, prin doamna Szili Katalin. Orban le finanţează pentru a ecrana ceea ce Guvernul României ar trebui să facă şi pentru a sărbători de fapt aşa-zisul program „O mie de ani în Transilvania, o sută de ani în România”. Ce face un Guvern şi ce face celălalt? Această lipsă de preocupare mă indignează pe mine, nu faptul că maghiarii cer autonomie, pentru că oricum această mişcare nu va avea o finalitate. Eu nu cred că domnul Orban chiar crede că se va întâmpla autonomia”, a declarat Adrian Oros.
Materialul integral poate fi citit in ediția tipărită a ziarului Gazeta de Cluj care poate fi cumpărat de la orice punct de vânzare a presei.
