Magistrații îi cer premierului să revină asupra hotărârii de guvern privind arhiva SIPA

94

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania i-au solicitat premierului Sorin Grindeanu, printr-o scrisoare comuna pe data de 1 iunie 2017, sa revina asupra Hotararii de Guvern propusa de ministrul justitei Tudorel Toader, avand ca obiect pretinsa “desecretizare” a arhivei SIPA, si sa-i solicite ministrului Toader “publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de ministri si oricaror alte inscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive”.

Prezentam mai jos continutul intregii scrisori:

1 iunie 2017

Domnului Sorin Grindeanu

Prim-ministru al Romaniei

Ref: Hotarare de Guvern privind arhiva SIPA

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania si Asociatia Magistratilor din Romania va solicita sa reveniti asupra Hotararii de Guvern propusa de ministrul justitei Tudorel Toader, avand ca obiect pretinsa “desecretizare” a arhivei SIPA, si sa-i solicitati acestuia publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de ministri si oricaror alte inscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive.

Lipsa de transparenta si modul de actiune al ministrului Tudorel Toader renaste suspiciunile ca Guvernul si majoritatea parlamentara care il sustine doresc sa foloseasca arhiva SIPA pentru santajarea magistratilor.

Inaintea oricarei discutii despre soarta viitoare a acestei arhive este important sa stim, din documente oficiale, ce s-a intamplat cu ea in ultimii 12 ani. Cel putin din datele facute publice pana in prezent, rezulta grave nereguli privind gestionarea acestei arhive.

Numai dupa ce ministrul justitiei va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA – majoritatea avand caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzand, asadar, strict de vointa ministrului justitiei – vor fi suficiente informatii in spatiul public care sa permita cunoasterea starii acestei arhive in prezent, conditie necesara pentru a pemite o decizie rationala si luata in conditii de reala transparenta cu privire la soarta ei pentru viitor.

In caz contrar, suspiciunile in spatiul public privind potentialul de santaj al acestei arhive se vor adanci, atata vreme cat, asa cum rezulta din spusele ministrului Tudorel Toader, reprezentantii Ministerului Justitiei si ai Guvernului vor intra in aceasta arhiva – asa cum au facut-o de la data desfiintarii SIPA – fara ca magistratii si cetatenii sa stie ce au facut acestia efectiv in arhiva si fara sa aiba vreo raspundere concreta fata de activitatea lor.

Reactiile din spatiul public confirma temerea existenta ca noua comisie instituita de ministrul Tudorel Toader va folosi informatiile din arhiva in alte scopuri decat cele declarate, cata vreme activitatea comisiilor anterioare nu a fost pe deplin lamurita, iar stabilirea responsabilitatilor echipelor de inventariere nu a fost clarificata.

Modul de actiune al ministrului justitiei Tudorel Toader contravine flagrant unei cooperari oneste ce ar trebui sa existe intre Ministerul Justitiei si corpul magistratilor, cata vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, ca acesta sa poata emite un punct de vedere cu privire la aceasta Hotarare de Guvern.

De altfel, pe data de 16 mai 2017, CSM-ul ceruse ministrului justitiei exact aceleasi clarificari privind activitatile anterioare ale comisiilor care au intrat in arhiva SIPA, lucru pe care atat presa, cat si noi, asociatiile profesionale, l-am cerut de ani de zile.

Amintim aici ca una din problemele ridicate in “Memorandumul privind justitia”, document programatic initiat in 2016 de asociatiile profesionale si adoptat de peste 80% din adunarile generale ale instantelor din tara, a fost tocmai aceea a “nerezolvarii situatiei fostului serviciului secret SIPA, care a urmarit si santajat magistrati”.

Efectul hotararii pe care vi-o asumati ca Guvern, la propunerea ministrului justitiei Tudorel Toader – cel putin asa cum efectele rezulta din declaratiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat in prealabil un proiect al hotararii –, va fi ca informatii adunate prin metode securistice, in afara oricarui cadru sau proceduri legale, sa poata fi, in acest mod, legitimate si folosite impotriva justitiei.

Reamintim ca, sub pretextul ca va intari “combaterea coruptiei”, Guvernul Nastase a inclus in propriul program de guvernare extinderea atributiilor SIPA pentru a garanta “caracterul echitabil” al actului de justitiei.

Asigurarea unei activitati de protectie si anticoruptie reala, care sa garanteze caracterul echitabil al actului de justitie si prevenirea coruptiei in randul magistratilor, prin extinderea competentelor Serviciului de Informatii si Protectie Anticoruptie din cadrul Ministerului Justitiei”, s-a spus in programul de Guvernare din 2000 al premierului Nastase.

Romania a fost, probabil, unica tara declarata stat de drept care, in mod asumat, a “garantat” un proces echitabil in justitie nu prin asigurarea unei independente reale a judecatorilor, ci prin actiunea subversiva si acoperita a serviciilor secrete. Este fara precedent, intr-o tara democratica, “garantarea caracterului echitabil al actului de justitie” de catre un serviciu secret de informatii.

Perpetuarea acestor practici si mentalitati de sorginte stalinista au continuat, sub diverse forme pana la celebrul “camp tactic” din justitie, si in anii ce au urmat Guvernului Nastase, motiv pentru care trebuie sa inceteze. Nu ne mai putem permite ca justitia din Romania sa functioneze sub spectrul serviciilor secrete, asa cum era si in comunism, iar modul in care veti gestiona problema arhivei SIPA va fi semnalul pe care-l dati intregii lumi daca va rupeti de trecut sau il restaurati.

Reamintim ca SIPA a fost un serviciu secret infiintat in 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunista, unii dintre ei deconspirati ca au facut politie politica. De asemenea, serviciul avea in componenta ofiteri care proveneanu din fosta Securitate comunista.

Creat initial cu scopul de a preveni coruptia din justitie, SIPA a ajuns sa urmareasca magistrati si oameni politici folosind metode si practici ale fostei Securitati comuniste, cum ar fi strangerea de materiale si informatii pentru santaj.

In 2004, in perioada de preaderare a Romaniei la Uniunea Europeana, Comisia Europeana a aratat ca exista pericolul ca informatiile adunate de SIPA sa fi fost folosite pentru a santaja magistratii si a influenta actul de justitie, motiv pentru care s-a luat in considerare desfiintarea acestui serviciu secret.

Actiunea ministrului justitiei Tudorel Toader are ca efect legitimarea, in 2017, si a acelui tip de politie politica, dat fiind ca transmiterea acelor informatii catre alte structuri se va face fara a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de noua comisie pentru trierea acestora.

Referitor la arhiva SIPA, atat UNJR cat si AMR au solicitat de ani de zile clarificarea situatiei acesteia, dupa cum am aratat in repetate randuri.

Materialele de presa si documentele facute publice in aceasta perioada demonstreaza ca, din 2006 pana in prezent, am avut parte de o lunga actiune de dezinformare si manipulare a opiniei publice cu privire la aceasta arhiva.

In loc sa fi aratat buna-credinta, asa cum a spus initial, ministrul justitiei Tudorel Toader arata, prin aceasta actiune, ca ignora cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistrati cu privire la arhiva SIPA, alegand o solutie ce pare focusata pe preluarea controlului politic asupra continutului acestei arhive.

O alta problema extrem de importanta privind arhiva SIPA a reiesit din afirmatiile publice ale fostului ministru al justitiei Monica Macovei, care a aratat ca au existat procurori si/sau judecatori care au fost colaboratori, informatori sau chiar agenti acoperiti ai SIPA. Pentru insanatosirea sistemului judiciar trebuie sa stim numele acestora.  

Va amintim ca Romania nu a avut o lege a lustratiei, astfel ca fosti agenti si ofiteri acoperiti ai fostei Securitati comuniste au continuat sa activeze in justitie si dupa caderea comunismului. Continuarea folosirii acestui tip informatori in randul magistratilor, inclusiv in perioada de tranzitie, trebuie obligatoriu lamurita. Actiunea ministrului Tudorel Toader nu ofera nici o solutie si, implicit, nici o garantie pentru deconspirarea acestora.

Nu in ultimul rand, faptul ca aceasta hotarare de Guvern ar “desecretiza” arhiva SIPA este contrazis de insasi afirmatiile ministrului justitiei. Acesta a lasat sa se inteleaga, in conferinta de presa din data de 31 mai 2017, ca documentele din arhiva vor fi “desecretizate” astfel incat publicul sa aiba acces la ele.

Suntem convinsi ca o persoana cu pregatirea domniei sale nu putea face confuzie intre “desecretizare” si “declasificare”. Dupa eliminarea de la publicare a informatiilor private, la care vor putea avea acces numai persoanele in cauza, precum si a informatiilor clasificate, care prin lege sunt exceptate de la accesul liber al publicului, singurele “informatii de interes public din arhiva SIPA” la care publicul va avea acces vor fi eventualele foi albe din dosare.

Pe scurt, actiunea ministrului justitiei Tudorel Toader nu doar ca nu ofera nici o garantie privind lamurirea problemelor legate de actiunile si raspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei SIPA, dar prin modul sau de actiune, lipsit de transparenta, a renascut suspiciunile ca Guvernul si majoritatea parlamentara care il sustine doresc sa foloseasca arhiva pentru santajarea magistratilor.

SIPA este o “pata neagra” pe justitia din Romania post-comunista, care trebuie lamurita in mod complet, pe deplin transparent, aceasta conditie fiind obligatorie pentru credibilitatea actiunii asumate de Guvernul pe care-l conduceti.

Reiteram, in concluzie, solicitarea sa reveniti asupra acestei Hotarari de Guvern, pentru toate motivele expuse mai sus. Mentionam ca vom face uz de toate mijloacele democratice pentru a ne asigura ca nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi aceasta arhiva in interese personale sau de grup pentru santajarea magistratilor sau raspandirea de suspiciuni de acest tip.

Cu stima,

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania,
prin presedinte,
Judecator Dana Girbovan

Asociatia Magistratilor din Romania,
prin presedinte interimar,
Judecator Dr. Andreea Ciuca