Reprezentanţii unei firme din Cluj Napoca au făcut o plângere penală împotriva mai multor şefi din cadrul municipalităţii clujene, consilieri locali şi directori de departamente, pentru că aceştia au adus prejudicii firmei prin neeliberarea în termenul stabilit de lege a mai multor avize. Chiar dacă judecătorii clujeni au admis ca firma să primească o serie de daune materiale din bugetul municipalităţii, magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au refuzat să dea un verdict în cazul plângerii penale şi au trimis cauza la Înalta curte de Casaţie şi Justiţie
La începutul acestui an, reprezentanţii firmei SC M&G ACTION SRL au depus la Curtea de Apel Cluj o contestaţie împotriva unei soluţii date de pe lângă instanţa menţionată anterior. Procurorii clujeni au dat o soluţie de neîncepere a urmării penale pentru mai mulţi şefi din administraţia clujeană: ARDEUS IONELA IULIA (angajat în cadrul Serviciului de Urbanism), CRISAN DACIA (şef serviciu – Serviciul autorizări comerţ), LASLO-FAUR DANA FLORINA (comisar clujean la Garda de mediu), TODEA MARIA, CHAKIROU CARMEN LETITIA CRISTINA (consilier la DSP Cluj), RUS MIRCEA, CODREA ALEXIANA, BARTHA CRISTINA VASILICA (Inspector superior în cadrul Primăriei Cluj Napoca), OLTEAN SORIN LIVIU (Şef de Serviciu la primăria clujeană), MURESAN LIANA (Şef Serviciu Monitorizare Si Laboratoare la APM Cluj Napoca), BUGNAR VASILE FLORIN, MOISIN RADU MARIN (consilier local şi fost primar interimar), LAZLO ATTILA (consilier local) şi HORVATH ANNA (consilier local).
După aproape jumătate de an de amânări, judecătorii clujeni au decis că nu pot judeca acest proces şi au trimis cauza spre judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
”În baza art.50 rap.la art.340 şi art.40 alin.1 C.pr.pen. declină competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea împotriva soluţiei procurorului formulată de SC MGA SRL în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată soluţia Curţii de Apel Cluj.
Trebuie menţionat că acest proces nu a fost tergiversat doar jumătate de an. Şi magistraţii de la Judecătoria Cluj Napoca au ţinut acest dosar aproape un an de zile, din aprilie 2015 până în noiembrie 2015, când au decis să trimită cauza spre judecare la colegii lor din instanţa superioară de la Curtea de Apel Cluj. În tot acest timp, cei de la judecătoria clujeană au amânat pronunţarea de patru ori, în celelalte termene soluţionând cauza cu alte amânări.
Primăria a plătit 13.000 de euro pentru că şefii administraţiei au stat cu degetul în nas
În cursul anului trecut, firma M&G Action a câştigat în instanţă dreptul de a primi din partea municipalităţii clujene 13.761 de euro cu titlu de despăgubiri, bani care nu provin din conturile angajaţilor enumeraţi anterior, ci din buzunarul clujenilor care plătesc taxe şi impozite către municipalitatea clujeană.
”Fapta ilicită şi prejudiciabilă reclamată în cauza de faţă de obiectivează într-o inacţiune, mai precis într-un afirmat refuz nejustificat al pârâtului Primarul municipiului Cluj Napoca de a emite în favoarea reclamantei acordul de funcţionare solicitat. Se consideră refuz nejustificat de rezolvare a unei cereri referitoare la un drept sau interes legitim şi faptul de a nu răspunde petiţionarului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede un alt termen. Pe cale de consecinţă, răspunderea autorităţii publice pentru prejudiciile patrimoniale şi morale cauzate reclamantului este o răspundere civilă delictuală fără vinovăţie, indiferent dacă a fost sau nu chemată în judecată şi persoana care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim”, arată magistraţii de la Tribunalul Cluj, instanţa unde s-a judecat procesul de daune deschis de societatea clujeană. Firma respectivă a câştigat aceşti bani în urma unui proces deschis împotriva Primăriei Cluj Napoca pentru că angajaţii municipalităţii au refuzat nejustificat eliberarea unui acord de funcţionare pentru o covrigărie pe care societatea dorea să o deschidă pe strada Petru Maior.
Iniţial, Tribunalul Cluj a respins cererea societăţii prin care se solicitau despăgubiri, însă magistraţii de la curtea de Apel Cluj au dat curs cererii de despăgubiri pentru refuzul de a elibera acordul de funcţionare.
Curtea de Apel a admis recursul reclamantei (SC M&G Action) reţinând că se poate reţine în sarcina autorităţii publice o faptă ilicită pentru perioada ianuarie 2013 – 12.06.2013, când a fost emis acordul de funcţionare, respectiv pentru 4 luni şi 12 zile. Prejudiciul cuantificat de către instanţă pentru această perioadă este de 13.761 euro. Drept pentru care, magistraţii acestei instanţe au obligat Primăria Cluj Napoca, printr-o sentinţă definitivă, să plătească daunele menţionate anterior.
Primăria plăteşte daune fără probleme
Primăria clujeană a mai plătit anul trecut daune în valoare de aproape 250.000 de lei. Potrivit transilvaniareporter.ro, municipalitatea clujeană a plătit clujeanului Szentmiklosy Gabor Andras 38.112 euro, la care se adaugă peste 8.000 de lei cheltuieli de judecată, pentru chiriile încasate timp de peste doi ani pe un teren. Un al doilea caz, un proces câştigat de Unita Turism Holding SA s-a lăsat cu plata unei sume de 61.862 cu titlu de pretenţii la care se adaugă 2. 447 de lei cheltuieli de judecată. procesul viza anularea unui certificat de urbanism din 2008 care viza condiţiile în care se putea elibera autorizaţia de construire pentru un obiectiv de investiţii al companiei, respectiv modernizarea fostului ştrand municipal şi construirea unui imobil de birouri pe Aleea Stadion numărul 1. ”Noi acolo urbanistic nu avem cum să aprobăm aşa ceva, prin urmare nu se poate elibera autorizaţia de construire pentru ceea ce cer dânşii. Conform sentinţei suntem obligaţi să plătim anumite daune”, a spus primarul Emil Boc.
Competenţa ÎCCJ în situaţia şefilor din Primăria Cluj Napoca implicaţi în proces
Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă infracţiunile de înaltă trădare, infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi membri din România în Parlamentul European, de membrii Guvernului, de judecătorii Curţii Constituţionale, de membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de curţile de apel, de curţile militare de apel şi de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile în casaţie împotriva hotărârilor penale definitive, precum şi recursurile în interesul legii.
(4) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă în cazurile în care este instanţa superioară comună instanţelor aflate în conflict, cazurile în care cursul justiţiei este întrerupt, cererile de strămutare în cazurile prevăzute de lege, precum şi contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel în cazurile prevăzute de lege.
(5) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi alte cauze anume prevăzute de lege.
Sebastian Albescu
