Mâine, artiștii operei clujene le cântă Princepelui Radu și Principesei Maria

120

Mâine, de la ora 17, Principesa Moștenitoare și Principele Radu, precum și Principesa Maria asistă, în Muzeul Regal al Automobilului, vor fi prezenți la concertul de colinde susținut de Corala Regală Transilvană și artiști lirici ai Operei Naționale din Cluj-Napoca.

Anul acesta, Principesa Margareta și Principele Radu au primit titlul ”Clujean de onoare” din partea administrației clujene.

Principesa Margareta a României, fostă Principesă de Hohenzollern-Sigmaringen este prima fiică a fostului suveran Mihai I al României și a soției sale, principesa Ana de Bourbon-Parma. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. A fost botezată în credința ortodoxă de către Prințul Filip, Duce de Edinburg, rudă a familiei regale elene, principe consort al Reginei Elisabeta a II-a. Este de asemenea verișoară de gradul II cu regele Felipe al VI-lea al Spaniei, fostul regele Simeon al II-lea al Bulgariei, Marele Duce Henri de Luxemburg, Arhiducele Karl al Austriei, Carlos, Ducele de Parma, Principele Moștenitor Alexandru al Serbiei și Iugoslaviei și Principele Moștenitor Pavlos al Greciei.

În 1997 regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de România. Nu are copii. Potrivit ultimei constituții democratice a României, cea din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, principesa Margareta și surorile sale nu ar fi putut succede la tronul României (a se vedea și Ordinea de succesiune la tronul României).

La 30 decembrie 2007, exact în momentul în care s-au împlinit 60 de ani de la abdicarea forțată a M.S Regelui, moment petrecut la Palatul Elisabeta in 1947, regele Mihai a desemnat-o pe principesa Margareta drept moștenitoare a tronului cu titlurile de „Principesa Moștenitoare a României” și de „Custode al Coroanei României“, printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane și în absența aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnatate eminamente simbolică, act considerat de unii editorialiști ca fiind nedemocratic..

Cu aceeași ocazie, regele Mihai a cerut instituției Parlamentului ca, în cazul în care națiunea româna și legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunțe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune care era în vigoare atunci când Mihai de România a abdicat, articolul 77 din Constituția anului 1923 menționeză că puterile constitutionale ale regelui sunt creditare în linie coborîtoare directă și legitimă a Majestății Sale regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură și cu exclusiunea perpetuă a femeilor și coborîtorilor lor.

De asemenea, în noul Statut al Casei Regale a României se precizează neapartenența descendenților ilegitimi ai regelui Carol al II-lea al României , pe orice latură colaterală, la linia de succesiune a tronului României si excluderea acestora din Casa Regală a României, ei neputând să revendice privilegii, apelative, titluri, sau ranguri regale.

Radu al României este un fost actor român, care din 1996 este soțul principesei Margareta a României, fiica fostului suveran Mihai al României. Conform statutului Casei Regale a României din 30 decembrie 2007, el purta titlurile de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Veringen”, cu calificativul „Alteță Regală”. Titlul din urmă i-a fost contestat în presă de către actualul șef al casei Hohenzollern-Sigmaringen și nu mai este folosit cel târziu din momentul ruperii relațiilor dinastice cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen, la 10 mai 2011.

Principele Radu al României este membru non-dinastic al Casei regale a României, titlul și calificativul său nefiind transmisibile. Fie acompaniat de alți membrii ai familiei, fie singur, el a reprezentat și reprezintă familia regală a României la diverse evenimente și ceremonii. A dobândit o licență de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1984, fiind actor în Suceava, Iași și București și asistent universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa Dem Rădulescu.

Duda a fost puternic contestat, existând alegații de colaborare cu Securitatea înainte de 1989 și alegații de implicare în afaceri de corupție. Candidatura sa eșuată la alegerile prezidențiale din 2009 i-a adus critici, susținerea acordată de fostul suveran pentru candidatura sa fiind interpretată drept o nouă abdicare a regelui Mihai. Radu Duda a publicat mai multe cărți și albume pe tema monarhiei.

LĂSAȚI UN MESAJ