Manipularea nu are graniţe

62

Modificările aduse Legilor Justiţiei din România s-au aflat miercuri după-amiază în centrul unei dezbateri care a durat mai bine de o oră în plenul Parlamentului European la Strasbourg, eurodeputaţii români care au luat cuvântul având schimburi de replici pe această temă. Ulterior dezbaterii, au urmat acuze din partea Ministrului Justiţiei care a declarat că nu s-a dorit aflarea adevărului, anunţând că va face cât mai repede un inventar al neadevărurilor care au fost rostite, raportul urmând să fie prezentat în public.

 

Paradoxul Comisarului European pe Justiţie

Având prima intervenţie în deschiderea dezbaterii, Vera Jurova – a avut una din cele mai dure poziţii împotriva modificărilor din justiţie din România. Paradoxal este că Vera Jourova, Comisarul european pe justiţie în Comisia condusă de Juncker, este o persoană care şi-a clădit cariera pe lupta împotriva abuzurilor. Născută în Cehia, Vera Jourova a trecut prin momente grele înainte să ajugă în înalta funcţie pe care azi o deţine. Ea a fost încarcerată pentru o perioadă de o lună, fiind acuzată de luare de mită. Vera Jourova a fost ulterior achitată, fiind găsită nevinovată. Astfel a început lupta ei împotriva acuzaţiilor nefondate. Mai mult, perioada petrecută în închisoare a lăsat urme grele, acesta fiind motivul pentru care actualul Comisar pe justiţie a divorţat, scrie Financial Times. Totul se întâmpla în urmă cu mai bine de 10 ani. În 2014, înainte să preia portofoliul pe justiţie în Comisia Europeană, Vera Jourova declara că: „nu îmi venea să cred că era posibil ca cineva să fie închis fără să existe dovezi”.

Miercuri, în timpul dezbaterii din Parlamentul European, Vera Jourova a vorbit despre îngrijorările Comisiei Europene legate de reforma Justiţiei din România, despre faptul că sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirea faţă de procesul legislativ, dar şi despre faptul că ar fi trebuit să se ţina cont de avizul negativ al CSM dat pe Legile Justiţiei. Poate comisarul pe Justiţie nu a ştiut că în ciuda avizului negativ al CSM, cele mai multe modificări adoptate la Legile Justiţiei au aparţinut Consiliului Superior al Magistraturii.

 

 

”Vorba multă, sărăcia omului”

Din europarlamentarii români, cele mai dure cuvinte cu privire la situaţia din România au fost rostite de către Traian Ungureanu, Cristi Preda şi Monica Macovei, lucru deloc surprinzător.

Fostul procuror comunist, Monica Macovei a avut o poziţie critică faţă de reforma din Justiţia din România, însă din fericire, microfonul i-a fost tăiat pe motiv pentru că a depăşit timpul alocat pentru a-şi putea susţine punctul de vedere. Vă prezentăm minciunile spuse de Macovei:

”Românii au strigat că vor justiţie, nu corupţie. Asta vrem şi noi! PSD şi ALDE vor să ne scoată din Europa. Ministrul Justiţiei minte cu neruşinare spunând că modificările vor transpune directive europene. La noi prezumţia de nevinovăţie este mult mai protejată decât prevede directiva. Nu este adevărat! (…) Ce vor să facă prin modificările Codurilor Penale? Este foarte important pentru statele membre UE pentru că va fi afectată cooperarea judiciară transfrontalieră, va fi afectată o infracţiune comisă într-un alt stat sau comisă în România care va deveni paradisul infracţionalităţii.

De exemplu, vor ca o investigaţie să înceapă doar după ce o persoană este informată că este investigată. Adică primeşti o plângere, îl suni pe X şi îi spui: ‘vezi că am primit o plângere pentru corupţie’. Mai poţi să îi faci flagrant? Mai poţi să investighezi? Nu! S-a terminat! O altă modificare: vor fi şterse dovezile din calculatoare privind alte infracţiuni. Dacă descoperi filme cu pornografie infantilă va trebui să le arunci la coş. Nu vei putea să le modifici. De asemenea, camerele de luat vederi din locurile publice nu vor mai putea funcţiona ca mijloace de probă. Vorbesc pentru ţara mea, nu pentru partid”.

Ulterior, discursul lui Macovei a fost criticat de unii europarlamentari. Spre exemplu, Renate Weber, europarlamentar din 2007, având o vechime la Bruxelles de 11 ani spune că nu îi vine să creadă că ”această doamnă a făcut sute de mii de euro apărând drepturile omului. Nu ştiu cum poate să mintă aşa”.

 

 

O vrăjitorie modernă

Eurodeputata malteză Roberta Metsola, reprezentantă a Grupului Partidului Popular European (PPE) în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne din PE, a insistat că cetăţenii români îşi doresc o ţară în care corupţia este eradicată.

”De aceea ei ies în stradă de peste un an. Pe frig şi ninsoare, ei au arborat drapelul european deoarece cred în valorile Europei. UE nu trebuie să îi uite”, a spus ea, încheindu-şi mesajul cu un ”Vă auzim!”, spus în limba română.

Tot din partea PPE, eurodeputatul liberal Marian-Jean Marinescu a acuzat lipsa de la dezbatere a noului premier al României, Viorica Dăncilă, fost europarlamentar PSD. ”Prim-ministrul României trebuia să fie astăzi aici, nu exerciţiul de imagine al ministrului justiţiei”, a declarat el.

Eurodeputatul PMP Siegfried Mureşan (PPE) a reamintit că 600.000 de români au ieşit în stradă ”împotriva guvernului”.

”Realitatea în România este următoarea: există o discrepanţă majoră între ceea ce vor oamenii şi ceea ce vrea coaliţia de guvernare. Oamenii vor dreptate, justiţie, domnia legii, stat de drept, oamenii vor valori europene, iar politicienii aflaţi la guvernare vor slăbirea instituţiilor statului, vor o justiţie sub propriul lor control”, a declarat el.

La rândul său, eurodeputatul independent Cristian Preda (afiliat grupului PPE) a spus că România are ”un guvern de mâna a şaptea, pentru că, dacă nu ar fi fost aşa, ar fi fost aici premierul Dăncilă”.

 

 

 

 

Executivul european, ştie sau tace?

Din partea Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European, eurodeputatul Victor Boştinaru (PSD) a apreciat că executivul european, care a criticat modificările la legile justiţiei, fie nu cunoaşte situaţia din România, fie închide ochii la anumite aspecte.

El a vorbit despre existenţa unui ”protocol secret” între DNA şi un serviciu secret care a permis să se facă ”poliţie politică în România” şi a apreciat că executivul european ”sau a ştiut, sau a tăcut”.

La rândul său, eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu (PSD) a spus că, ”din 2005, Romania are un sistem care se bazează pe protocoale secrete între servicii secrete şi autorităţi, protocoale moştenite din sistemul imediat de după Revoluţie”.

”S-au folosit instrumente de atacare a rivalilor politici. În ultimii doi ani, mass media a fost plină de ştiri cu privire la abuzuri în lupta împotriva corupţiei (…) De ce România ar trebui să fie mai supravegheată mai mult acum, într-un climat democratic, decât pe vremea lui Nicolae Ceauşescu?”, a mai afirmat el.

Tot din partea S&D, eurodeputata Claudia Ţapardel (PSD) şi-a exprimat regretul că ”ne aflăm din nou în faţa unei campanii murdare la adresa României”:

”Să vorbim despre Justiţie televizată, despre cariere şi imagine publică distruse în urma unor dosare bazate pe probe neconcludente şi puţin solide, care în final au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale sau chiar au fost clasate”, a spus Claudia Ţapardel.

Norica Nicolai, eurodeputată ALDE şi membră a Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, a calificat discuţia din PE drept una ”politicianistă” ce ascunde un partizanat politic care ar putea avea ca rezultat încercarea PE de a împiedica Parlamentul României de a legifera. Punctual, Norica Nicolai i-a adresat comisarului pe Justiţie Vera Jurova o serie de întrebări care au devoalat lipsa de reacţie a Comisiei Europene în momentul în care românii erau interceptaţi fără drept, arestaţi preventiv şi apoi achitaţi, dar şi când state membre ale UE şi-au protejat companiile care au dat mită în România şi care mai apoi s-au ales cu dosare penale.

Renate Weber (ALDE) a insistat la rândul său că în România există mecanisme instituţionale care adoptă legi şi care funcţionează.

 

 

Maria Grapini: ”Doamna comisar, sunteti decepţia zilei mele de astăzi”

”O să vreau sa mulţumesc în primul rând reprezentantului Consiliului, care a avut o poziţie corectă, echidistanta, obiectivă şi rezervată. Doamna comisar (n.r -Vera Jourova) sunteţi decepţia zilei mele de astăzi. Am să vă las această broşură în care o sa găsiţi şi graficele despre cum a fost dezbaterea publică, şi câte amendamente s-au făcut din partea asociaţiilor profesionale. Poate înţelegeţi că parcursul modificării Legilor Justiţiei este o necesitate. Eu nu înţeleg de la titlu. Cum adică să punem un titlu că reforma în Justiţie ar afecta statul de drept? Eu spun că lipsa de reformă ar afecta statul de drept. Şi doamna Macovei care aici aplaudă când nu trebuie a făcut un pachet de legi, prin asumare, în care au rămas foarte multe articole neconstituţionale. Şi ce se chinuie acum acest Guvern şi domnul ministru, tot respectul pentru profesionalismul dumnealui, este să corecteze aceste articole neconstituţionale. Şi au fost sute de oameni, mii de oameni băgaţi în puşcărie pe legile doamnei Macovei. Acum plătim la CEDO din bugetul cetăţenilor români””, a spus Maria Grapini.

 

 

 

 

 

Tudorel Toader: Nu s-a dorit aflarea adevărului

În debutul dezbaterii, Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din cadrul grupului S&D din Parlamentul European, a invocat procedurile şi a cerut ca ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezent la Strasbourg, să poată lua cuvântul sau să aibă posibilitatea să răspundă la eventuale nelămuriri din partea europarlamentarilor, lucru care nu a fost acceptat.

Ulterior, Ministrul Justiţiei a declarat că nu e mulţumit de dezbaterea din PE privind Legile Justiţiei, precizând că ”s-a discutat într-o manieră absolută politicianistă”.

”N-am cum să fiu mulţumit, în condiţiile în care s-a văzut cu ochiul liber, chiar nejurist fiind, faptul că s-a discutat într-o manieră absolut politicianistă, cu un pretext de conţinut juridic. Lăsând la o parte faptul că unii s-au exprimat despre legile justiţiei fără să cunoască nimic din conţinutul respectivelor legi, dar voi face un inventar şi-l veţi vedea cât de repede, îl voi face public, al neadevărurilor care au fost spuse la dezbatere. Minciuna se spune cu intenţie, neadevărul se poate spune şi din greşeală”, a declarat, după dezbatere, Tudorel Toader.

Solicitat să comenteze cum i se pare faptul că nu a fost lăsat să ia cuvântul în plenul Parlamentului European, ministrul Justiţiei a răspuns: ”Nu s-a dorit aflarea adevărului. Din punctul meu de vedere, ca ministru al Justiţiei, am ferma convingere că nu s-a dorit aflarea adevărului pentru că, de exemplu, nu o să găsiţi nicăieri o afirmaţie de a mea în sensul că Guvernul nu are nevoie de avizul Comisiei de la Veneţia pentru că , procedural, şi cel care a făcut afirmaţia ştie că proiectul de lege s-a dus direct la comisia specială şi că nu a existat un moment în care Guvernul avea abilitatea, competenţa să solicite avizul”.

”S-a făcut afirmaţia de exemplu că legile au fost declarate neconstituţionale. Nu legile au fost. Din 303 au fost declarate 4 soluţii legislative. Şi alea sunt tehnice. Ori de la 4 până la spune „legea este neconstituţională” , calea este foarte foarte lungă. S-a indus din start o confuzie pentru că pretextul dezbaterii l-a constituit proiectul de lege pentru modificarea legilor justiţiei, dar s-a vorbit de corupţie”, a completat Toader.

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ