Milionarul Ştefan Gadola şi vecinii lui au murit cu dreptatea în mână

Autorităţile locale au aprobat de-a lungul anilor construcţii controversate, care au stârnit nemulţumirea locuitorilor afectaţi de ridicarea unor blocuri în zone cu case. Pe strada Rarău din cartierul clujean Grigorescu, mai mulţi locuitori alături de milionarul Ştefan Gadola au reclamat că în casele lor va apărea un bloc cu şapte nivele pe acelaşi teren unde în 2010, un alt bloc construit ilegal a fost demolat printr-o sentinţă judecătorească definitivă. Însă, după ce Tribunalul Cluj le-a dat o lovitură acestora, respingând acţiunea pe care clujenii au demarat-o în contencios-administrativ, Curtea de Apel a dat o sentinţă definitivă.

Clujenii de pe strada Rarău nr. 17-19 sunt indignaţi că autorităţile clujene au permis între casele lor, pe o stradă îngustă şi înfundată, edificarea unui bloc. Nu e bloc-turn, însă dacă ne raportăm la construcţiile dimprejur care sunt toate joase, imobilul poate fi considerat uşor gigant.

Riveranii sunt de părere că acest bloc nu are ce căuta între casele lor, cerând sprijinul autorităţilor locale. După ce au văzut documentaţia ce a stat la baza reautorizării imobilului în 2014, aceştia au identificat o serie de aspecte de nelegalitate în ceea ce priveşte Planul Urbanistic Zonal (PUZ) care a stat la baza autorizaţiei de construire şi respectiva autorizaţie.

Un vecin declara anul trecut că, potrivit noului Plan Urbanistic General (PUG) se pot construi maxim două etaje, spre deosebire de cele şapte etaje ce urmează a fi ridicate de către constructorii blocului de pe Rarău 17-19 care nu respectă nici distanţa şi va supraaglomera zona, deoarece numărul de locuinţe edificate va fi mai mare decât cel al caselor unifamiliale deja existente pe stradă, blocul având 28 de apartamente, ceea ce depăşeşte numărul de locuinţe efective din această zonă. Riveranii consideră că traficul va fi mai  sufocant din cauza creşterii numărului de locuitori, ceea ce reprezintă o problemă şi în prezent.

Riveranii mai arată că un aspect neclar este şi faptul că blocul urmează să fie ridicat pe un teren a cărui drept de proprietate nu este cert. Potrivit acestora, actualii investitori, M&F Construct Drumuri şi Poduri şi Engil Holding din comuna Floreşti au încheiat un contract de vânzare cumpărare fără a achita integral preţul, în cartea funciară fiind trecută şi o ipotecă de 680.000 de euro, aceştia considerând că soarta antecontractelor este incertă, deoarece este evident că diferenţa de bani urmează a fi achitată din avansurile ce vor fi plătite de potenţialii viitori cumpărători, ca urmare a încheierii de antecontracte de vânzare cumpărare.

Joaca de-a demolarea

Pentru imobilul de pe strada Rarău, administraţia locală a emis două autorizaţii de construire, una din 2007 (nr. 2154, din 10 octombrie – imobil de locuinţe S+D+2E+3E+4E, beneficiar Ioan Aurel Florea, Sorin Mihai Gavriş şi Monica Maria Gavriş) şi una din 2014 pentru continuarea lucrărilor fără modificare soluţiei constructive la autorizaţia din 2007. Şantierul a început în 2016, când s-a schimbat şi proprietarul.

Imobilul autorizat pe Rarău a făcut obiectul unui proces în instanţă, iar un riveran Madarasz Kovacs Gustav Mihai a câştigat în instanţă suspendarea lucrărilor şi demolarea construcţiei din cartierul Grigorescu. Este prima construcţie din întreg judeţul care a fost demolată pe baza unei hotărâri judecătoreşti.

Clujenii au pierdut bătălia

Ştefan Gadola şi 15 locuitori de pe strada Rarău din Cluj-Napoca nemulţumiţi de blocul care se construieşte pe strada unde aceştia locuiesc, au pierdut, în primă fază, procesul, pe chestiuni procedurale. Practic, reclamanţii au depus prea târziu la Primărie plângerea prealabilă împotriva autorizaţiei de construire, obligatorie înainte de proces.

”Admite excepţia inadmisibilităţii acţiunii formulată de reclamanţi pentru tardivitatea plângerilor prealabile formulate împotriva AC 388/14.04.2014 si HCL 568/2007. Admite şi excepţia lipsei de interes în privinţa cererii de anulare a HCL 568/2007. Respinge restul excepţiilor invocate pe parcursul derulării litigiului, ca rămase fără obiect. Respinge acţiunea reclamanţilor formulată împotriva pârâţilor Consiliul Local al mun. Cluj-Napoca, Primarul mun. Cluj-Napoca, Municipiul Cluj-Napoca, Gavriş Maria Monica., Gavril Sorin, S.C. Engil Holding SRL, SC M&F Construct Drumuri şi Poduri SRL urmare admiterii excepţiei inadmisibilităţii. Respinge acţiunea faţă de pârâtul Florea Aurel Ioan, urmare admiterii excepţiei lipsei calităţii sale procesuale pasive. Anulează ca netimbrată cererea de chemare în garanţie atât a chemaţilor în garanţie Gavriş, cât şi a SC M&F Construct Drumuri şi Poduri SRL. Obligă reclamanţii la 1800 lei cheltuieli de judecată în favoarea pârâtului Florea Aurel. Sentinţa poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare”, se arată în soluţia pe scurt dată de Tribunalul Cluj.

Riveranii au făcut recurs, însă Curtea de Apel Cluj le-a respins cererea: ”Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de BML, BLC ş.a. împotriva sentinţei civile nr. 1517 din 17.03.2017 pronunţată în dosarul nr. 3762/117/2016 al Tribunalului Cluj pe care o menţine în întregime. Respinge ca rămas fără efect recursul declarat de FAI împotriva aceleiaşi sentinţe. Decizia este definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 20.09.2017”, se arată în soluţia pe scurt a Curţii de Apel.

Legătura dintre dezvoltatori şi IPJ Cluj

Autorizaţia iniţială a proiectului de pe strada Rarău 17-19 a fost emisă în urma unei cereri adresate primăriei de către Ioan Aurel Floarea, Sorin Mihai Gavriş şi Monica Maria Gavriş. În 2014, proiectul a fost reautorizat, proprietari fiind firmele M&F Construct Drumuri şi Poduri şi Engil Holding din comuna Floreşti.

M&F Construct Drumuri o are ca administrator şi asociat pe Monica Veronica Mânzat. Aceasta, împreună cu soţul ei, Felician Mânzat sunt parteneri de afaceri cu rudele foştilor adjuncţi IPJ Cluj.

Veronica Mânzat apare ca şi asociat în Santimo, o mică firmă din localitatea Escu, parte a comunei Recea Cristur, judeţul Cluj. Firma se ocupă de agricultură. Dar, atenţie, îi are ca şi asociaţi pe Alexandru Pintea şi Ioan Mureşan. Alexandru Pintea este nimeni altul decât tatăl ex adjunctului IPJ Cluj, comisar şef Pintea Cristian, fostul rector al Universităţii Române de Ştiinţe şi Arte “Gheorghe Cristea “ Bucurelti, iar Ioan Mureşan este văr de gradul doi cu fostul adjunct IPJ Alexandru Mureşan.

Felician Mânzat este asociat unic şi administrator la firma ESCO M. Aceasta, aşa cum de altfel se afirmă chiar pe pagina sa de prezentare, este o firmă abonată la o serie de contracte cu statul, clienţi precum IPJ Cluj, Administraţia Financiară, Consiliul Local, Apele Române, Penitenciarul Gherla…

Veronica şi Felician Mânzat au fost implicaţi şi în proiectul blocurilor mamut cu 11 etaje, construite pe Corneliu Coposu 1-3-5, în zonă de case, blocuri contestate de riverani. PUZ-ul şi PUD-ul pentru ansamblul de pe Corneliu Coposu a fost obţinut prin firma Esco M, deţinută de Felician Mânzat, iar ulterior reautorizat pe Build Center Construct.

Esco M şi M&F Construct Drumuri şi Poduri are acelaşi sediu declarat ca Esco M, pe strada Heltai Gaspar din Cluj-Napoca.

Cealaltă societate, Engil Holding se numea iniţial Izo Construct Nord şi avea sediu în comuna Floreşti. În 2012, societatea şi-a schimbat sediul din Cluj în satul Prilog din Satu Mare şi denumirea din Izo Construct Nord în Engil Holding. Societatea e deţinută de Florin Pop (asociat unic şi administrator) de 34 de ani, originar din satul Priog Satu Mare, şi a dezvoltat de asemenea proiecte imobiliare în comuna Floreşti.