La începutul săptămânii viitoare, fostul vicepremier Sevil Shhaideh şi ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată de DNA în dosarul “Belina” urmează, teoretic, să afle dacă în această speţă procurorii conduşi de Laura Kovesi, până anul trecut, au apelat la sprijinul Serviciului Român de Informaţii pentru a întocmi această cauză sau dacă au folosit alte informaţii furnizate de SRI în două dosare care au legătură cu Tel Drum SA. DNA ar fi trebuit să comunice Tribunalului Bucureşti aceste date până la termenul din 4 decembrie 2018, dosarul “Belina” aflându-se, la mai bine de o jumătate de an de la finalizarea rechizitoriului, încă în faza judecării măsurilor şi excepţiilor dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Instanţa vrea să afle, totodată, şi dacă suma de 90.000 de lei, cât au invocat procurorii că au cheltuit cu instrumentarea acestui dosar, conţine şi contravaloarea serviciilor prestate de SRI pentru punerea sub acuzare a fostului vicepremier şi ministru al Dezvoltării Regionale, Sevil Shhaideh, scrie Jurnalul National.
Decapitarea, de către DNA, a celui de-al doilea om ca importanţă al primelor două guverne PSD, de după alegerile din decembrie 2016, Sevil Shhaideh, prin punerea sub acuzare în dosarul “Belina”, în toamna anului 2017, s-a finalizat, în luna iunie a anului trecut, cu un rechizitoriu întocmit de Secţia pentru Combaterea Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie, transmis Tribunalului Bucureşti. Înregistrată pe rolul Secţiei I-a Penală, cauzei nu i-a fost alocat, până în prezent, niciun termen de judecată pe fond. În schimb, s-au judecat mai multe termene privind lucrări conexe, referitoare la măsurile şi excepţiile dispuse de judecătorul de cameră preliminară. Anul acesta, tot pe marginea acestor măsuri, urmează să se reia procesul pe data de 7 ianuarie, când instanţa trebuie să se pronunţe cu privire la legalitatea întocmirii dosarului de către DNA, respectiv dacă în această cauză, instrumentată după Decizia CCR care interzicea SRI să presteze servicii specifice în alte dosare decât în acelea care privesc siguranţa naţională, procurorii au folosit probe produse de ofiţerii de informaţii.
Concret, încă din 26 noiembrie 2018, Tribunalul Bucureşti a admis, în parte, o cerere formulată de Sevil Shhaideh şi a trimis DNA-ului o adresă prin care parchetul anticorupţie este somat să comunice dacă, în dosarul penal 218/P/2017, au fost obţinute probe prin procedee sau mijloace probatorii la care au participat şi lucrători ai Serviciului Român de Informaţii.
Tribunalul vrea să afle cum au făcut procurorii rost de probe
Conform minutei acestei decizii, în cazul afirmativ, ofiţerii de cercetare penală au obligaţia de a identifica mijloacele şi procedeele probatorii astfel obţinute, precum şi să detalieze implicarea Serviciului Român de Informaţii în instrumentarea acestui dosar. Şi mai interesant este că, la momentul trimiterii cauzei “Belina” în instanţă, procurorii DNA au menţionat că au cheltuit, în cursul urmăririi penale, suma de 90.000 de lei. Adică 20.000 de euro, pentru a o “paradi” pe Sevil Shhaideh. Judecătorii de la Tribunalul Bucureşti vor să afle, oficial, dacă în aceste cheltuieli judiciare efectuate în cursul urmăririi penale au fost incluse şi cheltuielile ocazionate de colaborarea dintre DNA şi SRI şi, mai mult, care este suma plătită serviciului secret.
Iar lucrurile nu se opresc aici. Este posibil ca anumite probe care au stat la baza inculpării unora dintre acuzaţii din dosarul “Belina” să fi fost obţinute, prin aportul SRI, anterior declanşării anchetei în acest caz, în alte dosare aflate în instrumentarea DNA şi care vizează compania Tel Drum, cea care a închiriat de la Consiliul Judeţean Teleorman, Insula Belina şi Braţul Pavel. În acest sens, solicitarea informaţiilor la care face referire Tribunalul Bucureşti vizează inclusiv procedeele sau mijloacele de probă administrate în dosarele 665/P/2017 şi 986/P/2014 de către DNA şi folosite pentru a obţine învinuirea inculpaţilor din dosarul penal 218/P/2017.
Sevil Shhaideh a solicitat, de asemenea, Tribunalului Bucureşti, emiterea unei adrese similare şi către Serviciul Român de Informaţii, însă instanţa a respins cererea, ca fiind neutilă cauzei, invocând prevederile articolului 100, alineat 4, litera “b” din Codul de Procedură Penală, care arată că organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe, atunci când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă.
Procesul se reia în 7 ianuarie
Potrivit încheierii Tribunalului Bucureşti, din data de 26 noiembrie 2018, instanţa a învederat Direcţiei Naţionale Anticorupţie că avea obligaţia de a formula un răspuns cu privire la aceste chestiuni până în data de 4 decembrie 2018, sub sancţiunea amenzii judiciare. Părţile aveau, de asemenea, obligaţia de a studia acest răspuns până la următorul termen de judecată, stabilit ulterior primirii răspunsului.
În fapt, însă, ultimul termen de judecată în această fază a procesului a avut loc pe data de 18 decembrie 2018, când instanţa a decis să amâne pronunţarea pentru luni, 7 ianuarie 2019. După ce, anterior, la termenul din 27 noiembrie, Tribunalul a amânat cauza, pentru comunicarea de relaţii.
În aceeaşi speţă, Tribunalul Bucureşti a admis şi cererea lui Sevil Shhaideh de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 173, alineat 1, din Codul de Procedură Penală, care stabileşte faptul că expertul este numit prin ordonanţă a organului de urmărire penală sau prin încheierea instanţei. La CCR, această sesizare a fost înregistrată în data de 4 decembrie 2018, însă, până acum, nu i-a fost alocat un termen de judecată.
Citește continuarea pe Jurnalul National
