Morar Costan centrează, dă cu capul şi marchează. Bugetul propus de el la Dej pe 2017 a trecut fără probleme

Unul dintre cele mai  recente conflicte din administraţia locală a Municipiului Dej s-a petrecut în urmă cu două săptămâni la şedinţa ordinară a Consiliului Local. Mărul discordiei l-a reprezentat modul superficial în care edilului social democrat, Morar Costan a dorit aprobarea bugetului pe anul în curs. Consilierii ce făceau parte din altă formaţiune politică, în afara de cei de la PSD, şi care au cerut explicaţii cu privire la deciziile raţionale din spatele alocărilor bugetare au rămas la fel de nelămuriţi, poate chiar cu mai multe semne de întrebare.

Buget ca la Guvernul Grindeanu

Pe modelul prezentat de pesedistul premier al României, Sorin Grindeanu, s-a mers şi la Dej. Mai exact, vorbim de estimările de încasare a banilor pe anul în curs din taxe şi impozite. Atât Guvernul Grindeanu cât şi planul bugetar prezentat de Morar Constan au aspecte în comun: estimări foarte mari la capitolul venituri. Lucru ce le-ar acoperit planurile de alocare a viitoarelor surse financiare către capitole precum investiţii sau funcţionare.

Morar a făcut un calcul fantasmagonic din care reiese că veniturile la bugetul local în acest an vor fi cu aproximativ 10 milioane de lei mai mari decât în anul precedent, ajungând la peste 92,7 milioane de lei, asta în timp ce cheltuielile prevăzute pentru acest an vor depăşi 94,6 milioane de lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile, peste jumătate din suma alocată vor merge spre cheltuielile de personal, adică aproape 46,5 milioane de lei. Cea mai mare parte a cheltuielilor de personal vor merge spre capitolul ”Sănătate”, caz în care bugetul s-a dublat, având în vedere creşterea salariilor din acest sector.

O creştere de aproximativ 40% a salariilor a dus şi la creşterea bugetului alocat cu salarizarea pentru capitolele ”Autorităţi publice”, ”Alte servicii publice”, ”Ordine publică” sau ”Învăţământ”.

Cheltuielile au scăzut însă semnificativ faţă de anul trecut la capitole precum ”Cultură, recreere”, ”Servicii de dezvoltare”, ”Salubritate” sau ”Transporturi”.

Butuza a vrut lămuriri

Pe marginea bugetului, în cunoştinţă de cauza a vorbit consilierul Marius Butuza. El a cerut să se explice  public modalităţile de construire a bugetului. Însă cum edilul a trecut peste obiecţiile referitoare la proiect adoptându-le cu majoritatea politică pe care o deţine, liberalul Butuza a formulat în scris, conform legii, câteva interpelări la care se aşteaptă să primească răspuns de la Costan.

Potrivit acestuia, primarul a încălcat LEGEA 273/2006, art. 26, aliniatul (4) care stipulează faptul că: ”numărul de personal precum şi fondul de salarii de bază se aprobă distinct prin ANEXA LA BUGET ” precum şi  LEGEA 215/2001 art.36, alin.(2) şi alin.(2) care prevede că: ” consiliul local are iniţiative şi hotărăşte în organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului ”.  Vă atrag atenţia că aţi încălcat aceste legi prin faptul că de la dosarul şedinţei a lipsit atât Statul de funcţiuni, cât şi Organigrama aparatului administrativ al Primăriei, acte absolut necesare pentru fundamentarea Bugetului de venituri şi cheltuieli la secţiunea salarii.

„Cum explicaţi creşterea de 57 % a bugetului pentru salariile personalului din aparatul administraţiei municipale de la 14.011.155 lei în anul 2016, la 21.999.590 lei prevăzuţi pentru anul 2017? Vorbim despre o diferenţă de 7.988.435 lei, sumă care nu este justificată doar prin creşterea plafonului salariului minim pe economie.

Cum explicaţi faptul că în 2016 la o rată de 3.148.944,77 lei s-a plătit o dobândă de 408.300 lei, iar în 2017 la o rată prevăzută de 1.446.000 s-au alocat 450.000lei?Cum justificaţi scăderea cu 375.023 lei a sumei alocate funcţionării instituţiilor de învăţământ, faţă de anul precedent, cunoscut fiind faptul că necesităţile acestui sector sunt mari şi în creştere constantă, cu atât mai mult cu cât în programul de guvernare al PSD, învăţământul este declarat ca un sector prioritar” formulează în interpelare, consilierul liberal aflat la al doilea mandat, Marius Butuza.

Maşină pentru primar, investiţie number one

Bugetul total alocat investiţiilor în acest an depăşeşte 27 de milioane de lei, din aceşti bani 23 de milioane de lei fiind asigurate de la bugetul local, iar aproape 2 milioane de lei din excedentul bugetar, pentru ca 2,1 milioane de lei să vină din surse proprii.

Mare parte din investiţiile din acest an se vor îndrepta spre instituţiile de învăţământ. Astfel, se vor continua lucrările la faţada Şcolii Gimnaziale Nr. 1, se vor demara proiecte noi de investiţii la Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncuşi” (utilităţi), Şcoala Gimnazială Nr. 1 (amenajare curte), Grădiniţa Arlechino (reabilitare, extindere şi dotare), Liceul Tehnologic Someş (reabilitare şi modernizare). Totodată vor fi realizate dotări noi la Şcoala Gimnazială ”Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional ”Andrei Mureşanu” şi Liceul Tehnologic Someş.

Suma de 30.000 de lei a fost alocată în acest an pentru amenajare amplasament ascensor pentru persoane cu dizabilităţi şi 130.000 de lei pentru achiziţia acestui ascensor  în clădirea Primăriei Dej, clădire care va beneficia de o reparaţi capitală în acest an, pentru care s-au alocat alte 150.000 de lei.

Proiectul de buget aprobat azi prevede şi suma de 115.000 de lei pentru achiziţia unui nou autoturism pentru ”instituţia primarului”, dar şi suma de 20.000 de lei pentru achiziţia de motoscutere pentru poliţiştii locali. Asta în cazul în care nu se preferă, totuşi, achiziţionarea unui autoturism Logan nou pentru Poliţia Locală.

În ceea ce priveşte investiţiile în Sănătate, bugetul de anul acesta cuprinde sume alocate pentru dotarea Spitalului Municipal Dej cu un aparat mamograf şi amenajarea spaţiului pentru acesta, continuarea lucrărilor de reparaţii şi renovare a Pavilionului 1, dar şi achiziţia unei hote citostatice.

Cu toate aceste, consilierul Marius Butuza susţine că în zadar sunt cuprinse lucrări de investiţie precum cele de la imobilul situat în Piaţa Bobâlna la nr.2, atâta vreme cât acesta este în litigiu şi nu există certitudinea că nu se va repeta situaţia neplăcută pe care au experimentat-o cu Galeria de Artă. Acel imobil(Galeria de Artă) a fost renovat, reabilitat si retrocedat la o lună după încheierea lucrărilor.

Alte cheltuieli, toate-s alte cheltuieli

Un alt aspect interesant la proiectul primarului Costan îl întâlnim la capitolele bugetare, unde fiecare dintre acestea are cuprinse la subcategoria ”alte cheltuieli”, sume mai mari decât la cele specifice. Tot la alte cheltuieli sunt trecute şi sumele ce primăria trebuie să le plătească după ce a pierdut două procese importante, unul dintre ele ducând la ”dizolvarea” lacului din centrul Dejului, iar cealaltă la plata pentru nedreptăţile la care a fost supus consilierul local Traian Mureşan.

Consilierul local din Dej, Traian Mureşan şi-a obţinut nevinovăţia în instanţă printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă ce îl îmbogăţeşte cu aproape un miliard de lei vechi. Intrat din nou în Consiliul Local Dej, Mureşan abia acum şi-a rezolvat problemele din mandatul trecut ce l-au împiedicat să fie validat, o bună perioadă de timp, deşi a obţinut suficiente voturi pentru a fi membru în administraţia locală.

Povestea începe în 2012, când după alegerile locale, Traian Mureşan trebuia să facă parte din Consiliul Local Dej deoarece obţinuse suficiente voturi, mai precis 1500. Însă, deputatul Cornel Itu şi consilierul judeţean Marius Mînzat susţineau că acesta nu ar fi avut dreptul de a face parte din forul legislativ local  pentru că Agenţia Naţională de Integritate l-a acuzat de incompatibilitate.

În fapt, Traian nu era condamnat definitiv şi irevocabil în baza acuzaţiilor ANI, dar administraţia dejeană a decis ca în locul său să intre candidatul de pe cea de-a doua poziţie a PRM-ului(partid de la care candidase Traian Mureşan), Sebastian Lazin.

Doi ani mai târziu, în 2014, Traian Mureşan contestase în instanţă decizia administraţiei locale din Dej şi a obţinut validarea sa pe funcţia de consilier local. Însă, cum Lazin se afla pe poziţia sa, Mureşan nu putea să îşi intre în drepturi decât în momentul în care s-ar fi vacantat o astfel de funcţie.

În cele din urmă, anul trecut, Sebastian Lazin a demisionat din Consiliul Local Dej, iar Traian Mureşan a fost pus în drepturi.

Cât despre procesul cu lacul din centrul Dejului, municipalitatea are de scos din buzunar o sumă frumuşică în favoarea celui neîndreptăţit. Pe scurt consilierii locali au votat în iulie rezilierea în mod ilegal a contractului ce avea ca obiectiv dezvoltarea lacului de pe Dealul Florilor, deşi există un proces pe rol la instanţele de judecată clujene care trebuie să stabilească modul în care se va efectua încetarea colaborării. În 2005, Primăria Dej şi societatea Norserv SRL, administrată atunci de liberalul Viorel Federiga semnau un contract de asociere în participaţiune pentru ca zona lacului deţinut de municipalitate să devină o zonă productivă în care să se amenajeze şi construiască mai multe obiective pentru comunitate. Însă, trei ani mai târziu, în 2008, când social democratul Morar Costan a câştigat alegerile locale, acest contract a început să se îndrepte spre zona neproductivităţii. Federiga a acţionat deciziile luate de Costan în instanţă şi a câştigat procesul, lucru pentru care va primi despăgubiri tot din bugetul de pe anul 2017.