După ce Narcis Neaga a scăpat de un dosar DNA, după ce procurorii l-au clasat, omul lui Ion rus a fost numit în funcţia de şef al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere (CNIR). Potrivit unor surse, postul îl aştepta pe clujeanul Mircea Pop, dar, pentru moment, el ar fi refuzat ocuparea funcţiei. Neaga a fost cercetat de DNA într-un dosar penal care avea ca obiect autostrada Sibiu – Orăştie. Pe 2 martie 2018, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis clasarea dosarului care îl privea pe Narcis Neaga pe motiv că faptele nu intră sub incidenţa Codului Penal.

Narcis Neaga, unul dintre oamenii lui Ioan Rus, a fost numit şef al CNIR. El a mai ocupat funcţia de şef al CNADNR, înainte de restructurarea companiei, în perioada când Ministrul transporturilor era clujeanul Ioan Rus. după demiterea din funcţie, el a fost angajat consilier al fostului ministru de resort, Răzvan Cuc, şi membru în consiliul de administraţie al CNAIR.

Încă din 2012 s-a pus problema divizării CNADNR în Compania/Agenţia Naţională de Autostrăzi şi Compania Naţională de Drumuri, cea din urmă urmând să intre în administrarea Ministerului Transporturilor. În 2013, Ponta l-a avizat pe Dan Şova, care coordona Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, să înceapă procedurile  de divizare a CNADNR în cele două structuri enunţate anterior.

Societatea va încasa lunar de la CNAIR o cotă parte din rovigneta partajată precum şi din tarifele de trecere a podurilor, inclusiv din alte venituri după mecanismul prevăzut în prezenta ordonanţă şi va desfăşura activităţi de concesionare a spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi a drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului auto precum şi a altor activităţi economice.

Capitalul social iniţial al CNIR va fi în valoare de 50.000.000 lei şi va fi subscris şi integral vărsat în numerar de statul român în calitate de acţionar unic, prin Ministerul Transporturilor.

 

”Succesurile” lui Neaga

La începutul lunii martie, DNA a anunţat că a decis clasarea dosarului care îl privea pe fostul director CNADNR Narcis Neaga, în care acesta a fost cercetat pentru abuz în serviciu referitor la un contract privind autostrada Sibiu – Orăştie, pe motiv că faptele nu sunt prevăzute în legea penală.

Asociaţia Pro Infrastructură enumeră cele mai dezastruoase „realizări” ale lui Narcis Neaga, printre care şi deschiderea circulaţiei pe lotul 3 al Autostrăzii A1 Orăştie-Sibiu, care „s-a făcut prin muşamalizarea sutelor de defecte tehnice, fapt ce a dus la vestita demolare pe 200 de metri (la „groapă”) şi închiderea circulaţiei pentru un an de zile, timp în care au murit mai bine de 10 persoane pe drumul naţional paralel (DN1)”.

„Lansarea licitaţiilor pentru loturile 2, 3 şi 4 ale Autostrăzii A1 Lugoj-Deva s-a făcut fără a avea acordul de mediu revizuit, fapt care a creat problema tunelurilor de pe lotul 2 (blocaj încă nerezolvat). În plus, s-au lansat aproximativ 20 de licitaţii pentru pregătirea unor proiecte de autostrăzi şi drumuri expres, anulate în marea lor majoritate. Nici proiectul A1 Sibiu-Piteşti nu a scăpat: licitaţia pentru revizuirea studiului de fezabilitate s-a lansat la un preţ derizoriu, ignorând avertismentele Comisiei Europene, fapt ce a dus la rezilierea contractului în anul 2017”, potrivit sursei citate.

Totodată, acuză Asociaţia Pro Infrastructură, ideile „geniale” ale dlui Neaga de a construi în concesiune sau parteneriat public privat – PPP Autostrada A0 Sud şi Autostrada A12 Craiova-Piteşti au tergiversat implementarea acestor investiţii.

„Tot în timpul „erei” Neaga s-a ratat (pentru a treia oară) realizarea Autostrăzii A3 Comarnic-Braşov prin PPP, autorităţile fiind nevoite să rezilieze contractul semnat cu asocierea câştigătoare. Nu în ultimul rând, rezilierea defectuoasă a contractului cu Bechtel (în 2013) a dus la apariţia proiectului separat pentru podul Gilău, un ciot de nici 800 de metri care a transformat lotul Gilău-Nădăşelu în autostradă-muzeu şi care va fi gata abia în toamna acestui an. Dezaprobăm categoric decizia ministrului Lucian Şova de a oferi un post în Consiliul de Administraţie al CNAIR acestui individ şi ne exprimăm speranţa că îşi va reconsidera poziţia în cel mai scurt timp”, mai transmite Asociaţia Pro Infrastructură.

Narcis Neaga era cercetat de DNA pentru abuz în serviciu referitor la un contract privind autostrada Sibiu – Orăştie.

 

Acuzat că a ajutat la decontarea unor lucrări proaste

Potrivit DNA, ”Neaga Narcis, în calitate de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA (CNADNR), a procedat la suspendarea abuzivă a unui contract de servicii privind „Supervizare Autostrada Orăştie – Sibiu” şi a plăţilor aferente acestuia, cu încălcarea dispoziţiilor contractuale, a condiţiilor FIDIC (Federaţia Internaţionala a Inginerilor Consultanţi) şi a dispoziţiilor legale. Ulterior, inculpatul a desemnat Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov pentru a superviza lucrările de construcţie a autostrăzii şi pentru a îndeplini obligaţiile contractuale în perioada de desfăşurare a contractelor de lucrări privind:

– „Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 43+855 – km 65+965”,

– „Proiectare şi execuţie Autostrada Orăştie – Sibiu, Lot 3: km 65+965 – km 82+070”.

Apoi, inculpatul a reziliat contractul de supervizare în condiţii nelegale şi a refuzat plata facturii emisă de către liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi, pe cale de consecinţă, în mod nefundamentat, a refuzat decontarea facturii din fondul de coeziune (fonduri europene).

Ulterior, printr-o Sentinţă arbitrală, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României a admis în parte cererea formulată liderul asocierii care asigurase iniţial serviciile de supervizare a lucrărilor şi a obligat CNADNR SA la plata sumei de 3.139.109,20 lei plus TVA, precum şi a penalităţilor de întârziere, calculate de la data de 15.05.2014 până la data de 23.12.2014, data înregistrării cererii arbitrale.

Toate aceste acţiuni au avut au drept consecinţă directă plata, de la bugetul de stat (şi nu din fondul de coeziune), către liderul asocierii căreia i s-a reziliat contractul de supervizare, a sumei de 3.159.022,65 lei (reprezentând preţul serviciilor de supervizare pentru perioada octombrie 2013 – decembrie 2013), a penalităţilor aferente, precum şi plata serviciilor de supervizare (prestate ulterior suspendării contractului de către Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Braşov).

De asemenea, prin suspendarea şi respectiv rezilierea contractului de supervizare a fost favorizat antreprenorul (societatea executantă a lucrărilor de construcţie), care, în acest mod, a beneficiat de închiderea neconformităţilor şi avizarea la plată a situaţiilor de lucrări, în condiţiile în care supervizorul suspendat constatase deficienţe de execuţie şi utilizarea de materiale necorespunzătoare.

Mai mult, prin suspendarea contractului şi înlocuirea Inginerului FIDIC (a supervizorului) cu încălcarea procedurii, respectiv prin neacordarea preavizului şi nepreluarea documentelor de la supervizorul iniţial, noul supervizor desemnat a fost pus în imposibilitatea urmăririi lucrărilor.

Faptul că după suspendarea contractului de supervizare, într-o perioadă scurtă au fost găsite soluţii pentru închiderea neconformităţilor şi aprobarea la plată a lucrărilor denotă că scopul suspendării contractului de supervizare a fost de a asigura antreprenorului posibilitatea decontării unor lucrări neconforme”, arată procurorii.

 

Ministrul Transporturilor prieten cu un spion rus din trupele Spetnatz – GRU

Lucian Şova a fost partener de afaceri cu rusul Boris Golovin în Regional Romlines SA Bucureşti, o companie care se ocupa cu transportul rutier. Golovin este fost colonel în trupele Spetnatz – GRU – serviciul de spionaj al armatei ruse care s-a stabilit în România după 1990 şi care a înfiinţat, alături de oameni de afaceri ruşi, Nova Bank şi Centrul de Afaceri Româno-Rus. Ministrul Şova are 57 de ani, a absolvit Facultatea de Inginerie Mecanică la  Universitatea din Braşov. A fost consilier local la Bacău între 2001 şi 2002, director general adjunct la ARR România, director general în departamentul Transporturi şi Infrastructură la Ministerul Transporturilor şi secretar de stat în Ministerul Economiei.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.