Noi dezvăluiri despre arhiva SIPA. De ce magistratului clujean Cristian Danileţ susține teza şantajării magistraţilor?

707
Evenimentul Zilei continuă să publice dezvăluirile generalui în rezervă Marian Ureche, care a condus SIPA între 2001 şi 2003, despre activitatea temutului Serviciu Secret al Ministerului Justiţiei.

Acesta demontează acuzaţiile magistratului clujean Cristian Danileţ conform cărora SIPA ar fi monitorizat viaţa intimă a magistraţilor şi spune că serviciul pe care l-a condus a documentat cazuri de mare corupţie, printre care şi ale magistraţilor. Dezvăluirile generalului produc automat şi noi întrebări pentru Monica Macovei şi Dan Tăpălagă: ce dosare de corupţie au văzut în cele șapte ore petrecute în arhiva SIPA în noaptea de 6 spre 7 ianuarie 2005 şi pe ce dosare a sesizat Monica Macovei procurorii în lupta anticorupţie pe care se laudă că a deschis-o.

Serviciul era preocupat de contracararea influenţei străine asupra magistraţilor

Imediat după publicarea datelor din „Raportul Predoiu” despre arhiva SIPA de către EVZ, a atras atenţia atitudinea cel puţin ciudată a magistratului clujean Cristian Danileţ. Acesta a fost printre puţinele voci care s-a opus desecretizării celebrei arhive. Motivul? El susţine că dosarele SIPA conţin detalii intime despre viaţa magistraţilor şi că lansarea lor în mediul public ar face mai mult rău decât bine justiţiei. De altfel, asta este o temă pe care Danileţ o susţine de mai mulţi ani.

De ce susţine Danileţ teza şantajării magistraţilor?

În 2010, într-un articol publicat de Lumea Justiţiei, Danileț spunea că „Unii magistrați erau monitorizați pe viața privată. Ce localuri frecventau, cu cine se întâlneau și chiar cu cine împărțeau viața intimă. Deși conform atribuțiilor sale, SIPA trebuia să se ocupe exclusiv de strângerea de informații care priveau corupția din sistem, în realitate serviciul strângea date de orice natură despre magistrați, avocați, grefieri, polițiști, oameni de afaceri”. Amintim faptul că Danileţ este acelaşi personaj care a susţinut la izbucnirea scandalului că el nu a pus mâna pe niciun dosar, ca mai apoi tot el să spună că a citit vreo 300 de note informative. Numai că, pe măsură ce toate elementele acestui puzzle numit SIPA ies la iveală, începem să înţelegem de unde vine precipitarea unuia dintre cei mai apropiaţi oameni ai Monicăi Macovei.

 

Cum l-a băgat clujeanul în zona penală pe Dan Tăpălagă

Ca o ironie a sorţii, din cauza precipitării din zilele după publicarea „raportului Predoiu”, Danileţ a reuşit să îl în probleme grave pe unul dintre coechipierii lui echipa Macove i , Dan Tăpălagă. Cum? În acele zile de mai în care se încurca în declaraţii, Danileţ a făcut o plângere penală la Parchet acuzând că EVZ a divulgat informaţii secrete. Numai că magistratul clujean nu a încurcat cu nimic ziarul nostru, care continuă să publice informaţii, ci a deschis o cutie a Pandorei din care a ieşit o mare problemă pentru Dan Tăpălagă. Parchetul şi Ministerul Justiţiei au început să facă cercetări şi aşa am aflat cu toţii că jurnalistul Tăpălagă a intrat ilegal în arhiva unui serviciu secret în noapte de 6 spre 7 ianuarie 2005.

Ministerul Justiţiei ne-a comunicat că jurnalistul a fost angajat în Ministerul Justiţiei abia în data de 17 ianuarie 2005, la 10 zile de incident. Ca ironia să fie maximă, cel care a deschis pista către această informaţie a fost chiar Tăpălagă, care a scris în luna mai, chiar înainte ca EVZ să publice această informaţie, că a intrat în arhiva SIPA împreună cu Monica Macovei. Dar de ce este atât de precipitată echipa Macovei în privinţa acestei arhive? Ne ajută să ridicăm vălul de pe secretele „Securităţii” Justiţiei unul dintre foştii ei directori. Arhiva SIPA are dosarele opisate

Generalul în rezervă mai demontează, în declaraţiile date EVZ, o temă susţinută de Danileţ. În luna mai, acesta susţinea că în celebra arhivă dosarele nu erau organizate, fiind aruncate în dezordine. La câteva zile de la declaraţia lui, EVZ i-a demontat spusele, ziarul nostru aflând că arhiva avea un opis al dosarelor, pe care l-a primit inclusiv Monica Macovei. Acum, informaţiile noastre sunt confirmate şi de cel care a condus acest serviciu secret: „Subliniez faptul că orice control care va urma potrivit Hotărârii de Guvern, asigurându- se toate precauțiile legate de clasificarea informațiilor și accesul la date secrete de stat – va găsi în arhivă ordine, cele peste 5.000 de documente arhivistice cuprinse în registrele aferente, registrele de intrări-ieșiri ale documentelor, precum și agende ale ofițerilor, însemnări, note etc”. Un general distruge povestea echipei Macovei

Generalul Marian Ureche, fostul şef al SIPA, desfiinţează însă argumentele lui Danileţ. Acesta ne-a explicat că „SIPA a cules, a dispus și a valorificat transmițând beneficiarilor date legate de marea corupţie. Potrivit competențelor date prin Legea 51 (a Siguranței Naționale), ca serviciu anticorupție, precum și potrivit celor precizate în HG 1065/25.X.2001, SIPA a obținut informații de maxim interes legate de ițele intime și încâlcite ale marii corupții, ale crimei organizate, ale traficului de droguri, ale traficului de persoane, ale conexiunilor lor transfrontaliere, despre activități suspecte de terorism, despre posibile acte de corupție din Ministerul de Interne. Toate aceste date au fost livrate imediat beneficiarilor: Ministerului Justiției, Procurorului General, Parchetului Național Anticorupție, serviciilor de informații, potrivit competențelor lor. Alte informații de valoare (circa 150 în cei trei ani) au fost prezentate Președintelui și Primului Ministru”. Practic, generalul Ureche distruge povestea lacrimogenă construită de echipa Macovei în ultimii 10 ani cum că SIPA a şantajat magistraţi prin dosare despre viaţa lor intimă.

O numire care a produs stupoare

Ureche, care a condus Serviciul între 2001 şi 2003, spune că ofiţerii au ajuns într- adevăr şi la informaţii despre magistraţi, dar în mod accidental, documentând fapte de corupţie. „Să observăm faptul că stabilirea vulnerabilităților eventuale existente la magistrați este o problemă extrem de importantă iar eventualitatea susținerii unor interese străine statului român în anumite procese poate produce consecinţe majore. În această persepectivă cu competenţele pe care le avea, SIPA asigura, cel puţin în parte, prin obţinerea accidentală a unor informaţii , depistarea unor astfel de vulnerabilităţi legale de fenomenul coruperii anumitor magistraţi”, spune generalul. STOP! Aici trebuie să ne oprim puţin. Ureche spune că SIPA a documentat inclusiv fapte ale unor magistraţi care susţineau alte interese decât cele ale României.

Oare asta să fie cheia comportamentului ciudat al echipei Macovei când vine vorba de SIPA? Nu ştim încă, dar Ureche ne-a mai spus un lucru interesant: „Într- adevăr, în mod logic, această precipitare însemnă intrarea sa în arhivă – încă din prima zi de ministeriat – însoțită de prietenul său, Dan Tăpălagă, avea loc întrucât Monica Macovei știa foarte bine ce vulnerabilități are. Şi acestea nu sunt puţine. De aici și insistența acuzațiilor legate de faptul că SIPA ar fi intrat în viața intimă a magistraților. Multe dintre ele erau bine cunoscute procurorilor din București. Este și motivul pentru care numirea sa la șefia Justiției a produs stupoare”. Generalul se referă la celebra noapte de 6 spre 7 ianuarie 2005, când Macovei şi Tăpălagă au stat aproape șapte ore în arhiva SIPA. Conform spuselor lui Ureche, SIPA nu a documentat viaţa intimă a magistraţilor, deci nici pe a Monicăi Macovei. Tot el ne spune că a documentat în schimb acte de susţinere a altor interese decât cele ale statului român. Oare un astfel de dosar de trădare de ţară căutau Macovei şi Tăpălagă în celebra vizita nocturnă din 2005?

 

SIPA nu a avut informatori printre magistraţi

Marian Ureche şi-a întărit afirmaţiile susţinând că SIPA nu a avut informatori în rândul magistraţilor: „SIPA n-a dispus de informatori şi colaboratori în rândul magistraţilor. Ministerul Justiţiei susţine că CSM-ul protejează anumiţi magistraţi din această categorie. O asemenea eventualitate este exclusă faptic. Să presupunem că în rândul absolvenţilor facultăţilor de drept din cele trei centre universitare existente până în 1990 Securitatea ar fi dispus de 5-10 colaboratori. Câţi dintre aceşti studenţi au devenit juristconsulţi, avocaţi și juriști sau magistraţi? Câţiva. Au trecut din 1990, 27 de ani. Aceşti oameni, dacă mai există, au acum 52-54 de ani. Vârsta de pensionare este de 55 de ani. Dar potrivit normelor existente, pensionarea poate fi solicitată la obţinerea vechimii de 25 de ani de muncă. În aceste condiţii este foarte puţin probabil ca în arhivele CNSAS să existe dosare ale unor magistraţi, care încă mai lucrează în domeniul justiţiei”. Ce a văzut Macovei în arhivă?

După dezvăluirile celui care a condus SIPA între 2001 şi 2003, atitudinea echipei Macovei este şi mai greu de înţeles. Practic, omul care a condus serviciul secret, acuzat în ultima perioadă de fapte abominabile la adresa magistraţilor, susţine aflarea adevărului. De partea cealaltă, cei care vin din lumea care ar fi fost victima acestui serviciu secret se opun desecretizării. Nu ştim încă de ce, dar cred că pentru început Macovei ar trebui să răspundă la câteva întrebări despre noaptea din ianuarie 2005.

● Ce dosare de mare corupţie a văzut în arhiva SIPA?

● A văzut dosarul vreunui magistrat care nu a apărat interesele statului român?

● Dacă da, ce autorităţi a sesizat? Nu de alta, dar Macovei se laudă că lupta anticorupţie a început cu ea. Asigurările generalului

Susțin cu toată răspunderea că niciodată SIPA:

● Nu a folosit informațiile în scop de compromitere sau pentru promovarea în funcții a unor magistrați;

● Nu a divulgat sau traficat informații pentru a obține vreun avantaj material sau de altă natură;

● Nu a alcătuit dosare de urmărire informativă, magistraților sau avocaților;

● Nu a deținut materiale informative sau dosarele de personal ale doamnelor Norica Nicolai sau Monica Macovei;

● Nu a dispus de rețea informativă în rândul magistraților și nu a avut în lucru magistrați

Sursa: ezv.ro

1 COMENTARIU

  1. Adevărul e undeva la mijloc. Da, e clar o problemă cu gașca veselă care și-a căutat propriile dosare de trădare în arhivă și cu coristul Dănileț, un ins dat în judecată de către proprii săi părinți pentru a-i sprijini material, dar nici securiștii de la SIPA nu pot fi albiți după cum încearcă generalul.

    ”Se știe public că înainte de a practica avocatura am fost judecător. Am întâlnit un lucrător al SIPA, care în sufrageria mea m-a supus la un interogatoriu crâncen. Eram tânăr magistrat, rămăsesem însărcinată cu al treilea copil, după ce am anunțat această sarcină am înțeles că au fost anumite informări către superiori. Problema era că era a treia sarcină. Toată discuția s-a purtat în jurul concepțiilor mele religioase, se credea că sarcina avea legătură cu apartenența la o sectă religioasă. Cu toată smerenia, sunt practicant ortodox. Am fost supusă unei anchete de o cruzime psihologică ieșită din comun. Acele trei ore mi-au afectat tot restul vieții. Am păstrat sarcina, dar am pierdut copilul după ce s-a născut. De 24 de ani în casa mea și în sufletul meu este o candelă aprinsă. Acesta este stigmatul meu al durerii, dublat și de decizia greșită pe care am luat-o în urma acestei anchete. Mi s-a reproșat sarcina și am rămas cu acest gând, că voi avea de ales între sentimentul maternității și cariera de magistrat. Am luat o decizie greșită, pe care o regret enorm. Am fost supusă unei intervenții chirurgicale pentru a nu mai rămâne însărcinată. Orele acelea de anchetă mi-au mutilat trupul și sufletul (…) Vreau să știu cine a fost călăul existenței mele” a spus Maria Vasii.”

    https://www.antena3.ro/actualitate/exces-de-putere-cum-erau-terorizati-magistratii-de-securistii-de-la-sipa-414201.html

LĂSAȚI UN MESAJ