Noul ambasador al SUA în România este născut în Iași: ”Iliescu mi-a salvat tatăl”

454

Gelu Vișan un fost deputat și jurnalist și senatorul Sorin Roșca Stănescu au anunțat că ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, ar urma să fie schimbat din post, iar în locul său ar urma să fie numit Elias Wexler, un român născut în Iași.

Născut în Iaşi, în 1950, Wexler a fost fiul unui reparator de televizoare, familia sa fiind vândută Israelului de către  Ceauşescu. Pe 29 septembrie 2017,  jurnaliștii de la REPORTER DE IAŞI au realizat, un interviu cu posibilul ambasador al SUA la Bucureşti, pe care îl redăm integral.

Potrivit evenimentulzilei.ro, Elias Wexler (67 de ani) nu este un necunoscut pentru România, având de mulţi ani relaţii de afaceri şi întâlniri diplomatice cu cei din ţara în care s-a născut. Preşedinte al Camerei de Comerţ Româno-Americane, el are şanse mari să fie numit ambasador al SUA la Bucureşti în locul lui Hans Klemm, diplomat al cărui mandat expiră în viitorul apropiat.

 

REPORTER DE IAȘI: – Puteţi să ne spuneţi povestea anilor trăiţi în Iaşi?

Elias Wexler: – Am locuit în zona Târgu Cucu, aproape de sinagogă, am avut o familie respectată, tatăl meu se ocupa cu repararea televizoarelor, iar bunicul meu deţinea o fierărie. Toţi prietenii mei evrei au plecat din Iaşi în Israel. Eu am plecat din Iaşi în 1965.

 

-Existau persecuţii împotriva evreilor şi în perioada aceea?

-Noi am fost forţaţi să plecăm. Familia mea a fost în închisoare de nenumărate ori, sub presupunerea că ar fi deţinut monede din aur, ceea ce era ilegal în acea perioadă. De fapt, noi nu aveam monede din aur şi nici nu au fost descoperite astfel de monede la noi vreodată, pentru că nu aveau cum să fie găsite, din moment ce nu deţineam aşa ceva. La acea vreme, fostul preşedinte Iliescu, un prieten de-al tatălui meu, l-a ajutat o dată să iasă din închisoare. Bunicii mei, ultimii care au plecat spre Israel, au fost nevoiţi să facă acest lucru în momentul în care pământul şi casa le-au fost luate cu forţa.

– A primit Statul Român bani de la Statul Israel pentru a vă da viza de plecare? Ştiţi suma?

– Nu cunosc detaliile, dar răspunsul este: „Da!” Din câte ştiu, pentru fiecare evreu a fost plătită suma de 2.800 de dolari americani. Noi am plecat fără paşapoarte, am fost transferaţi în Italia şi am aşteptat acolo pentru a primi acceptul de a intra în Israel. De fapt, noi eram refugiaţi.

 

– Cum aţi ajuns în Statele Unite ale Americii?

– În timpul serviciului militar în Armata israeliană, am cunoscut o fată americană, care vizita oraşul Tel Aviv. În 1974, am mers la New York şi m-am însurat cu ea.

 

Elias Wexler a venit în Iaşi în urmă cu câţiva ani, dar a suferit o dezamăgire

Meserii de tot soiul

 

– Aţi pornit de la zero cu Zero International şi aţi devenit unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din SUA. Care este secretul?

– Vreau să încep acest răspuns prin a spune că încrederea în forţele proprii, dedicarea şi perseverenţa au făcut parte mereu din personalitatea şi fiinţa mea, iar, astfel, cred că au constituit şi motivul succesului meu în afaceri. Am fost nevoit să lucrez pe toată durata Facultăţii de Inginerie. Am fost mecanic auto, taximetrist, hamal, curier, proiectant. Chiar şi înainte de a absolvi, avusesem slujbe în domeniul ingineriei şi, în trei ani de la absolvirea cursurilor, în CV-ul meu era deja destulă experienţă, astfel că am fost ales pentru a nouă slujbă de către o companie privată foarte mică, denumită Zero Weatherstripping. Am fost angajat pentru dezvoltarea produselor. Totuşi, leafa era atât de mică, încât nu-mi ajungea să supravieţuiesc.

La trei ani după angajarea mea la Zero Weatherstripping mi-am dat demisia şi am deschis un mic start-up, denumit Click Automation. Făceam echipament automat de asamblare. Compania a avut un foarte mare succes. Astfel, după trei ani am vândut-o şi, cu profitul obţinut, am cumpărat compania pentru care lucrasem: Zero Weatherstripping.

La acea vreme erau puţini angajaţi, iar vânzările au fost reduse drastic. Sub managementul meu, numele companiei a fost schimbat în Zero International, fiind adăugate patru fabrici în SUA, dar şi altele în Marea Britanie, Japonia, Emiratele Arabe Unite, precum şi cu distribuţie extinsă în 34 de ţări. Produsele pe care le făceam noi erau recunoscute ca fiind cele mai bune din industria de profil mondială. Erau folosite în locuri precum Casa Albă, Pentagonul, Turnurile Gemene şi, mai apoi, după atacul terorist din 11 septembrie 2001, la Turnul Libertăţii, Piramida din Paris etc. După atacul terorist din 11 septembrie 2001, am reprezentat o parte foarte importantă a echipei care a modificat cu succes standardele în ce priveşte prevenirea incendiilor în SUA, care au devenit lege pentru noile construcţii. Datorită practicilor noastre în afaceri şi faptului că mă aflam în New York, am fost rugat să conduc Sectorul New York al Consiliului de Coordonare al Manufacturii Decisive, care face parte din Departamentul Securităţii Naţionale a SUA, poziţie pe care am ocupat-o pentru patru ani, adică maximum admis de lege.

 

LĂSAȚI UN MESAJ