Hadrian Arion, inspectorul scolar general al judetului Cluj vorbeste deschis despre problemele actuale ale învatamântului românesc si ale celui din judetul Cluj în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate Gazetei de Cluj. Potrivit inspectorului general, “sunt tot mai multe poveri nedidactice în responsabilitatea scolilor, care poate ar trebui sa revina autoritatilor publice locale, iar scolile sa-si centreze activitatile, asa cum este normal, pe prestarea de servicii educative catre populatie”.
Gazeta: Cum s-a rezolvat problema “cornului cu lapte” pentru scolile clujene, dat fiind faptul ca au existat mai multe contestatii si probleme legate de derularea proiectului?
Hadrian Arion: A existat, la un moment dat, o problema delicata în ceea ce priveste aprovizionarea unitatilor de învatamânt cu lapte si corn pentru anul scolar 2008-2009. Problema a fost provocata de o anumita firma care a contestat licitatia organizata de Consiliul Judetean Cluj. Situatia a fost solutionata, provizoriu, de catre comisia speciala, formata din experti ai Consiliului Judetean si Inspectoratului Scolar, care a propus ca, pâna la solutionarea contestatiei si probabil organizarea unei noi licitatii, sa se încheie un contract, pentru o durata de 52 de zile, cu firmele care au livrat aceste produse în anul scolar precedent. Deci, copiii din judetul Cluj au pe banci, înca din primele zile de scoala, asa cum este si normal, portia de lapte si corn care li se cuvine.
Gazeta: Ce se va întâmpla cu scolile din cladirile retrocedate? Exista negocieri pentru a se construi sau a se cumpara alte imobile în locul acelora? În ce masura cazul scolii Bob a fost rezolvat?
Hadrian Arion: În ceea ce priveste cladirile retrocedate, care au ca destinatie educatia, exista la nivelul Ministerului Educatiei, Tineretului si Învatamântului, a inspectoratelor scolare, preocupari pentru solutionarea în favoarea învatamântului a acestei probleme, care este una stringenta si de mare importanta. Asa se face ca la nivelul Ministerului exista un fond destinat rascumpararii, de la proprietari a cladirilor scolare retrocedate. În judetul Cluj, în urma unor negocieri ale Inspectoratului Scolar Judetean cu proprietarii unor spatii scolare, au fost rascumparate patru cladiri, din Huedin, Câmpia Turzii, Turda si comuna Catina. Sigur ca situatia este departe de a fi rezolvata dar este un început important pentru a se solutiona în mod favorabil aceasta problema sensibila a învatamântului. În ceea ce priveste Scoala „Ioan Bob”, aceasta are o situatie în curs de rezolvare. Pâna la începutul anului 2009 elevii scolii se vor muta într-o cladire noua si moderna, pentru care MECT a investit pâna acum 3.000.000 RON.
Gazeta: Desi unora dintre investitorii imobiliari din judet li s-a impus prin contract, ca alaturi de imobilele destinate locuintelor, sa investeasca si în altele, destinate scolilor sau gradinitelor, majoritatea par a ignora aceste cerinte. Ce se va întâmpla cu elevii din noile cartiere? Vor fi construite scoli si gradinite noi sau le vor fi puse la dispozitie autobuze pentru a se deplasa la alte scoli?
Hadrian Arion: În ceea ce priveste situatia copiilor din noile cartiere, din municipiul Cluj -Napoca sau din comunele înconjuratoare, este o problema de care trebuie sa preocupe în primul rând autoritatile publice locale care, prin lege, sunt proprietare pe spatiile si cladirile scolare. De aceea cred ca în momentul în care s-a dat autorizatia de constructie diferitelor firme, trebuia sa li se impuna construirea, pentru viitorii locatari, a unei gradinite, scoli, dispensar etc. Altfel, în viitor vom avea o mare problema.
Gazeta: Cum comentati declaratia Ministrului Educatiei ca „ministerul trebuie sa se ocupe mai mult de învatamânt decât de constructiile si reparatiile cladirilor”? Credeti ca „antreprenoriatul” impus inspectorilor si directorilor din sistem afecteaza calitatea educatiei?
Hadrian Arion: Cred ca afirmatia ministrului este una pertinenta si foarte corect exprimata si scoate în evidenta o realitate tot mai evidenta si anume ca la nivelul ministerului, a inspectoratelor scolare, a unitatilor de învatamânt sunt tot mai multe activitati care vizeaza componenta de investitii, activitati care se realizeaza cu personal putin astfel încât managerul este pus sa se ocupe în mod direct si nemijlocit de acestea si sa lase, poate, într-un con de umbra, uneori, coordonarea demersului didactic. Sunt tot mai multe poveri nedidactice în responsabilitatea scolilor, care poate ar trebui sa revina autoritatilor publice locale, iar scolile sa-si centreze activitatile, asa cum este normal, pe prestarea de servicii educative catre populatie.
Gazeta: Care sunt avantajele Clujului fiind „judet-pilot”pentru întreaga tara?
Hadrian Arion: Din 2005 Clujul a fost desemnat de MECT, alaturi de alte judete sa piloteze descentralizarea institutionala, care este una dintre prioritatile guvernului României în domeniul educatiei. Nu cred ca este vorba de avantaje pentru judetul Cluj, ci mai degraba de responsabilitati sporite, de reusita acestei pilotari depinzând în mare masura introducerea sau neintroducerea descentralizarii în judetele nepilot.
Gazeta:. Dupa examenele de titularizare din acest an, credeti ca municipiul Cluj-Napoca dispune de profesori bine pregatiti?
Hadrian Arion: Judetul Cluj a dispus si dispune de cadre didactice bine si foarte bine pregatite, dar competentele acestora nu se masoara prin aceste examene de titularizare, care nu sunt altceva decât un simplu instrument de selectie a cadrelor pentru unul sau mai multi ani scolari. Competentele acestora se masoara altfel, prin rezultatele obtinute de elevi la olimpiade si concursuri scolare, la examenele nationale, prin absorbtia absolventilor pe piata muncii din România sau din afara tarii. Ori, din acest punct de vedere, judetul Cluj este unul de top.
Gazeta: De ce numele unor profesori care au obtinut rezultate notabile la concursurile nationale si internationale nu se regasesc pe lista celor notificati cu diplome de excelenta sau cu alte premii?
Hadrian Arion: Atât Consiliul Judetean, cât si Inspectoratul Scolar au premiat, ca în fiecare an, în primavara 2008 elevii cu rezultate remarcabile la olimpiadele nationale, precum si pe profesorii care i-au pregatit. Asa ca afirmatia potrivit careia profesorii care au rezultate notabile nu sunt recompensati nu se justifica. De altfel, în saptamâna 22-28 septembrie 2008, declarata de guvernul României saptamâna excelentei, primul ministru si ministrul educatiei, vor premia, la Bucuresti elevii care au obtinut premii la etapele internationale ale olimpiadelor scolare, iar la nivelul judetelor, prefectul si inspectorul scolar general, vor premia elevii cu premii la etapele nationale ale olimpiadelor. Alaturi de elevi vor fi premiati si profesorii care i-au pregatit.
Gazeta: Sunteti multumit de cum a decurs examenul de bacalaureat anul acesta?
Hadrian Arion: Ca si în anul scolar trecut examenul de bacalaureat a fost din timp si temeinic pregatit si coordonat de Comisia judeteana, care a luat toate masurile necesare desfasurarii unui bacalaureat corect si echitabil pentru toti elevii din judet. Procentul de promovabilitate, de 78% cred ca vine sa întareasca afirmatia mea.
Gazeta: Credeti ca învatamântul a facut un pas înainte odata cu introducerea sistemului tezelor cu subiect unic pentru admiterea în licee?
Hadrian Arion: Da. Cred ca noua procedura de admitere în licee si scolile de arte si meserii este una mai eficienta si în acelasi timp, mai putin stresanta pentru elevi. Este, ca sistem de evaluare, un pas înainte pentru ca se ajunge la o evaluare unitara pe baza acelorasi subiecte si bareme, iar ca modalitate de admitere este mai realista decât sistemul testelor nationale, dar mai putin eficienta decât examenul de admitere organizat de fiecare liceu în parte spre care, cred, ar trebui sa tindem.
Gazeta: Ca profesor de istorie, credeti ca elevii mai sunt interesati si pregatiti pentru olimpiade?
Hadrian Arion: Olimpiadele scolare sunt o forma de evaluare a elevilor care au preocupari si competente de excelenta. Numarul mare de participanti la diferitele etape ale acestor concursuri evidentiaza preocupari serioase pentru învatarea suplimentara, iar numeroasele premii obtinute an de an de elevii clujeni, la toate disciplinele de învatamânt, întaresc aceasta afirmatie. Si pentru ca ati adus în discutie istoria, doresc sa va informez ca, la etapa nationala a olimpiadei de istorie, în urma cu doi ani, judetul Cluj a fost pe locul I, anul trecut pe locul al V-lea, iar în anul acesta pe locul al II-lea. Exista preocupari, exista competente, exista rezultate.
Gazeta: Care sunt în acest moment problemele învatamântului românesc, în opinia dumneavoastra?
Hadrian Arion: Cred ca în acest moment principalele probleme ale învatamântului sunt legate de infrastructura. Ani la rând investitiile în învatamânt au fost inexistente, iar acum, ca ele se petrec la modul foarte consistent, nu avem parca priceperea sa absorbim toate fondurile care ne sunt repartizate. O alta problema majora a învatamântului românesc este data de instabilitatea sistemului. Ne aflam la 18 ani departare de regimul comunist si noi cautam înca solutii, modele, reguli, abandonam ceea ce au început altii si ne amestecam, de la presedinte la politicieni, în problemele interne ale unui sistem la care nu toti ne pricepem.
Gazeta: Ce parere aveti de cazurile de abandon scolar? Numarul acestora este în crestere sau în scadere?
Hadrian Arion: Abandonul scolar este o realitate prezenta parca tot mai mult în anii din urma si principala cauza este, cu siguranta, lipsa unuia sau a ambilor parinti de lânga copilul care capata o libertate cu care nu stie ce sa faca. El este membrul unei comunitati, care prin autoritatea publica locala, trebuie sa-i vina în sprijin, si sa compenseze prin diferite actiuni lipsa parintelui.
Andreea Mitrica
Gazeta: Cum comentati faptul ca elevii români sunt printre cei mai slabi pregatiti din Europa?
Hadrian Arion: Multa vreme învatamântul românesc a fost centrat pe ideea de transmitere de cunostinte si nu pe formarea de competente asa cum se întâmpla în statele europene dezvoltate. Chiar daca astazi lucrurile sunt reglementate prin programe de învatamânt si metodologii, sunt înca multi profesori tributari sistemului educational trecut, care refuza sa se alinieze cerintelor unui învatamânt modern si european. Deci, daca nu predam dupa metode si modele europene, nu putem sa obtinem rezultate pozitive la evaluari facute de institutii europene.
Gazeta: Cum se poate stimula în ziua de azi excelenta în rândul elevilor?
Hadrian Arion: Cred ca marea problema a învatamântului românesc este tocmai faptul ca a fost preocupat într-o prea mare masura de elevii capabili de performante de excelenta si a neglijat marea masa a elevilor, care la sfârsit de ciclu nu a dobândit competentele firesti si necesare unui progres sesizabil. Acordam o prea mare atentie elevilor dotati care, de cele mai multe ori, vor aplica competentele dobândite în afara României si ne ocupam, poate, prea putin de tinerii care vor ramâne în tara.
Corn si lapte si pentru elevii din gimnaziu
Cu doua saptamâni înainte de începerea scolii, elevii din judetul Cluj erau în pericol de a nu mai primi corn si lapte din partea autoritatilor din cauza faptului ca licitatia pentru alegerea firmei care sa se ocupe cu furnizarea acestor alimente. De asemenea, programul a fost extins si catre elevii de gimnaziu, fapt care a obligat scolile si autoritatile sa ia masuri suplimentare pentru extinderea spatiilor destinate depozitarii iar aceasta situatie a îngreunat demersul acestui program. Astfel, cea mai rapida si la îndemâna solutie pentru rezolvarea acestei probleme a fost reluarea contractului cu firmele care au livrat aceste produse anul trecut, pâna la organizarea unei noi licitatii. Ca si inspectorul scolar judetean, Hadrian Arion, si vicepresedintele Consiliului Judetean Cluj, Radu Bica, a declarat ca „elevii vor avea lapte si corn înca de la începutul anului. Solutia pe care am ales-o este sa continuam colaborarea cu firmele furnizoare de anul trecut”.
Hadrian Arion „Modalitatea de admitere a tezelor cu subiect unic este mai realista decât sistemul testelor nationale, dar mai putin eficienta decât examenul de admitere organizat de fiecare liceu în parte, spre care, cred, ar trebui sa tindem”
„Ani multi la rând investitiile în învatamânt au fost inexistente, iar acum ca ele se petrec la modul foarte consistent nu avem parca priceperea sa absorbim toate fondurile care ne sunt repartizate”.
Andreea Mitrica
