Nu vrea sau nu ştie să fie preşedinte?

Constituţia României spune că, teoretic, “Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării”. Asta doar teoretic pentru că, din păcate, preşedintele Klaus Ioahnnis nu numai că o ia pe urmele şefei DNA, dar e în continuare doar un membru al unui partid de opoziţie care duce un război politic cu PSD. Dvs. pe cine reprezentaţi, domnule Iohannis?

Iohannis s-a întors la Justiţie

După ce a lăsat deoparte războiul pentru Ierusalim şi diversiunea cu Viorica Dăncilă, Klaus Iohannis a avut o nouă ieşire publică, iar printr-o declaraţie de presă nu a făcut altceva decât să arate că ori nu cunoaşte deciziile CCR, ori îi cam place să se ia de mânuţă cu Laura Codruţa Kovesi.

Preşedintele ţării a încercat să vorbească despre legile justiţiei, dar tot ce a reuşit a fost să gafeze. În declaraţia de presă, Klaus Iohannis spune aşa: ”Atunci, la începutul anului 2017 au venit cu acea infamă OUG 13. Acea ordonanţă am reuşit s-o oprim împreună. Sute de români de bună credinţă au protestat în stradă pentru acest lucru. Asaltul s-a mutat în Parlament, iar demersul a ajuns acum şi în faza în care se cere promulgarea acestor legi. Procedura originală, ca să nu mă exprim altfel, graba lipsită de orice justificare şi modul autoritar în care s-au desfăşurat dezbaterile parlamentare au determinat foarte multă neîncredere. Reforma justiţiei, cum este clamată de PSD, este în continuare contestată de asociaţiile progesionale ale magistraţilor şi trezeşte mari îngrijorări ale partwenerilor externi. Nu putem să asistăm pasiv la o rescriere a Constituţie. Întregul pachet legislativ a fost adoptat, atenţie de Parlament, într-o săptămţnă, şi apoi au foat necesare 4 luni şi trei decizii ale CCR pentru a corecta unele prevederi. Toate acestea dovedesc faptul că rezultatul dezbaterilor parlamentare ar fi avut de câştigat dacă textele au fost mai bine fundamente şi dezbătute. Mă refer la Legea 303/2004, 304/2004 şi legea 317/2004”.

Referitor la OUG 13, CCR a decis că aceasta a fost constituţională şi că nu există un conflict între puterile statului în urma adoptării Ordonanţei de Urgenţă 13 privind modificarea Codurilor penale. Cred că şi Iohannis ar trebui să ştie decizia CCR, în primul rând în calitate de preşedinte al ţării, în al doilea rând pentru că a fost prezent la dezbaterea din februarie 2018.

Iubire eternă

Chiar dacă Iohannis nu a fost de acord şi s-a pus în fruntea celor care protestau  în Bucureşti, OUG 13 a fost o decizie a CCR, deci obligatorie. Dacă dăm timpul înapoi, ne reamintim că o astfel de atitudine a avut-o şi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi în acea înregistrare cu procurorii când l-a atacat direct pe fostul şef al DNA, Daniel Morar, care este acum judecător la CCR, acesta fiind unul dintre motivele pentru care lu Kovesi s-a cerut revocarea din funcţia de şefă a DNA.

Presiuni la Curtea Constituţională

După ce a anunţat că va sesiza CCR şi Comisia de la Veneţia, Klaus Iohannis şi-a permis să dea indicaţii, să facă presiuni şi să facă ”un apel” la adresa judecătorilor CCR cerându-le ”să nu se grăbească” în soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate pe Legile 303/2004, 304/2004 şi 317 şi ”să conclucreze” cu Comisia de la Veneţia pe acestea.

”Am decis, ca atare să trimit întregul pachet înapoi la CCR şi în paralel să sesizez Comisia de la Veneţia. De aceea fac un apel către CCR de a nu se grăbi şi a conlucra cu organismul european care contribuie de aproape 30 de ani la dezvoltarea unui patrimoniu constituţional comun în Europa şi care sprijină statele în materie de democraţie, inclusiv prin acordarea unui sprijin constituţional de urgenţă. Sunt convins că judecătorii CCR vor avea toată deschiderea pentru un demers care îşi propune să asigure respectare principiilor şi valorilor europene în România”, a declarat Iohannis.

Domnule Iohannis, unde e independenţa judecătorilor pe care aţi susţinut-o în repetate rânduri?

Sesizat cu două legi, Iohannis trimite la CCR trei legi

Într-o analiză pe pagina sa de Facebook, jurnalista Sorina Matei, a explicat cum a reuşit să se facă de râs, din nou, preşedintele ţării, subliniind că CCR s-a pronunţat deja din ianuarie 2018 pe sesizarea Comisiei de la Veneţia.

”Cum s-a făcut de râs K. Iohannis pe Legile Justiţiei arătând că nu le-a parcurs. CCR deja s-a pronunţat deja din ianuarie 2018 pe sesizarea Comisiei de la Veneţia.

Preşedintele Klaus Iohannis a făcut astăzi aprecieri pe marginea legilor Justiţiei, pe toate cele 3 legi, 303, 304 şi 317, anunţând că le trimite înapoi la Curtea Constituţională şi va sesiza Comsia de la Veneţia, deşi doar o singură lege se află pe masa preşedintelui, intrând în termen de promulgare, respectiv legea 304. Legea 317 se află încă la Curtea Constituţională iar legea 303 se află în Parlament.

Culmea este că în însăşi motivarea Curţii Constituţionale pe legea 304, declarată constituţională şi care se află pe masa preşedintelui se scrie negru pe alb la punctele 54 şi 55 ce se poate şi ce nu se poate face în privinţa Comisiei de la Veneţia.

Cum preşedintele şi probabil nici consilierii preşedintelui nu au citit, iată ce scrie deja din ianuarie 2018 în movitarea CCR pe legea 304, motivare de care până acum nu au aflat, deşi este publică, general obligatorie şi publicată deja în Monitorul Oficial:

*Motivare DECIZIA nr.33 din 23 ianuarie 2018 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

*Punctul 54. «Cu privire la cererea formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat privind solicitarea punctului de vedere al Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneţia), plenul Curţii, analizând motivele pe care se întemeiază cererea, constată că acestea nu constituie altceva decât critici generice de neconstituţionalitate ale legii, care se suprapun, parţial, cu criticile formulate de autorii sesizărilor de neconstituţionalitate în prezentele dosare aflate pe rolul Curţii. Punctul de vedere despre care fac vorbire Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal vizează competenţa principală a Comisiei de la Veneţia, aceea de a oferi statelor membre solicitante consiliere legală, sub forma opiniilor legale/avizelor exprimate cu privire la proiecte de acte normative sau legislaţie aflată în vigoare, care este supusă revizuirii. În acest caz, Curtea observă că sesizarea Comisiei se realizează de statul membru (parlamentul naţional, guvernul sau şeful statului), în temeiul art.3 pct.2 din Statutul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, adoptat de Comitetul de Miniştri la 21 februarie 2002, la cea de-a 78-a Reuniune a Miniştrilor adjuncţi».

*Punctul 55. «Potrivit prerogativelor Comisiei de la Veneţia, în raporturile cu curţile constituţionale, aceasta poate formula, la solicitarea instanţei naţionale, opinii amicus curiae, dar nu cu privire la constituţionalitatea actului supus controlului în procedura desfăşurată potrivit legii naţionale, ci cu privire la aspecte de drept constituţional şi internaţional comparat, incidente în cauza dedusă judecăţii. Prin urmare, doar Curtea Constituţională poate aprecia oportunitatea formulării unei cereri adresate forului internaţional, în funcţie de obiectul controlului de constituţionalitate. Sub acest aspect, plenul Curţii Constituţionale constată că, în analiza materiei supuse controlului de constituţionalitate în prezentele cauze, nu sunt necesare lămuriri, pe calea unei opinii amicus curiae formulate de Comisia de la Veneţia, cu privire la incidenţa unor aspecte de drept constituţional şi internaţional comparat»”, a scris Sorina Matei pe Facebook.

În concluzie se ridică întrebarea: Klaus Werner Iohannis, preşedintele ţării, nu cunoaşte decizia CCR sau o ignoră şi pe aceasta cu bună ştiinţă aşa cum a ignorat toate dezvăluirile referitoare la abuzurile procurorilor DNA, respingând propunerea de revocare a Laurei Codruţa Kovesi?