Scrisoarea lui Rudolph Giuliani produce efecte nu doar la București, ci și în America. Kiki Skagen Munshi, care a lucrat în Serviciul de Externe al Statelor Unite 22 de ani, cu  experiență diplomatică în mai multe țări și însărcinări oficiale chiar la București, a trimis la rândul ei un mesaj, intrat în posesia Q Magazine, către oficialii români, arătând că DNA a devenit ea însăși coruptă și că procesele anticorupție din România au fost de multe ori un simulacru.

Prezentăm mai jos scrisoarea integrală în ambele versiuni, română și engleză:

ACEASTA NU ESTE JUSTIȚIA PE CARE AR TREBUI SĂ O SPRIJINE ROMÂNIA

„Vă scriu în sprijinul poziției domnului Louis Freeh și domnului Rudy Giuliani în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA). Am examinat activitatea sa de mai mulți ani și sunt de acord cu ei că structura instituției a condus la abuzuri.

Șeful DNA-ului, actualmente, raportează Președintelui României, care este un funcționar ales cu – în mod firesc – un interes pentru a-și păstra poziția și a fi reales. Un procent ridicat de persoane din România au fost implicate în corupție de un fel sau altul. Pentru oamenii obișnuiți, este totuși aproape imposibil, după cum știți, să trăiți fără o așa numită corupție mică; probabil 70-80% dintre politicienii și birocrații de nivel înalt au „practici corupte”, așa cum sunt definite în prezent, în funcție de pozițiile lor în trecut.

Având în vedere acest fapt, nu se pune întrebarea dacă funcționarii corupți sunt urmăriți penal, ci care sunt aleși pentru a fi urmăriți penal pentru corupție.

De la președinția lui Traian Băsescu răspunsul este în mod ciudat clar: dușmanii politici și cei care ar putea reprezenta o amenințare politică sau economică de un fel la Președinte și la partidul său. Adică DNA-ul în sine a devenit un motor al corupției și de aceea este importantă o mișcare de plasare a acestuia într-o poziție ceva mai protejată.

Dați-mi voie să merg mai departe! DNA-ul nu a fost folosit doar pentru a susține puterea politică a președintelui României actual în ultimii ani, ci funcționează în afara normelor procedurilor judiciare.

Cu un an și câteva luni în urmă am intervievat atât avocații, cît și oficiali judecătorești despre procesele a trei persoane pe care le cunosc în închisoare pentru „corupție” și mi s-a spus că în toate cele trei cazuri  „procesele” erau ele însele corupte și că acest fapt ar putea fi dovedit într-o instanță judecătorească neutră.

După ce am studiat mai bine de un an, știam deja multe din ceea ce mi-au spus avocații: că inculpaților nu li s-a permis să vorbească în apărarea lor, să aducă martori sau să prezinte dovezi în favoarea lor. Toți trei se află în prezent în închisori sau au executat sentințe pentru infracțiuni, care , în Occident, nu ar fi ajuns într-o sală de judecată, cu atât mai puțin ar fi fost  condamnate.

Acesta nu este genul de justiție pe care România ar trebui să o sprijine.

Este adevărat că, pe hârtie, România face toate lucrurile potrivite pentru a pune capăt corupției, dar, după cum știm cu toții, corupția nu a fost eradicată. Ceea ce s-a întâmplat a fost că DNA-ul s-a transformat într-o putere din umbră, fiind capabilă să inducă frica chiar și  în rândul cetățenilor care respectă legea, pentru că, odată ce un caz este deschis, nu este deloc sigur că se va face dreptate.

Reformarea DNA-ului ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvernul dvs., dacă este vorba despre lupta împotriva corupției.

Mutarea DNA-ului dintr-o arenă pur politică într-una  în care ar exista cel puțin o șansă rezonabilă de supraveghere imparțială ar trebui să fie primul pas în acest efort. Sper ca administrația dvs. ar putea susține acest fapt.

Există organizații și persoane care vă pot ajuta în acest efort; Aș fi bucuros să vă pun la curent cu unele dintre ele dacă doriți.

Aș dori să adaug că nu sunt legată de ele și că nu aș beneficia de niciun avantaj personale.

Deci, de ce mă deranjez? Pentru că am cunoscut România bine  când eram Director al Bibliotecii Americane în anii 1980 și am avut grijă de țara dumneavoastră. De asemenea, îmi pasă de justiție și doresc să o văd.

Sper să o faceți și dvs.

Cu sinceritate,

Kiki Skagen Mushi”

THIS IS NOT THE KIND OF ‘JUSTICE’ THAT ROMANIA SHOULD SUPPORT

„I am writing in support of the position taken by Mr. Louis Freeh and Mr. Rudy Giuliani as concerns the Directia Nationala Anticoruptie (DNA).  I have been examining its work for several years and agree with them that the structure of the institution has led to abuses.

The head of the DNA, in the present arrangement, reports to the President of Romania, who is an elected official with—quite naturally—an interest in retaining his/her position and being re-elected.

A high percentage of persons in Romania have been involved in corruption of one kind or another.  For ordinary people it is still almost impossible, as you know, to live without petty corruption; probably 70-80% of high level politicians and bureaucrats have “corrupt practices” as currently defined related to their positions in their background.

Given this, the question becomes not whether corrupt officials are prosecuted but who is chosen to be prosecuted for corruption.

Since the Presidency of Traian Basescu the answer is distressingly clear: Political enemies and those who might pose a political or economic threat of some sort to the President and his Party.

That is, the DNA itself has become an engine of corruption and this is why a move to place it in a somewhat more protected position is important.

Let me go further. The DNA has not only been used to bolster the political power of the incumbent Romanian President in recent years, it operates outside the norms of judicial procedures. 

A year and some months ago I interviewed both lawyers and judicial officials about the trials of three persons I know who were in prison for ‘corruption’ and was told in all three cases that the ‘trials’ were themselves corrupt and that this could be proven in a neutral court of law.

Having followed the trials over a course of some years I already knew much of what the attorneys told me: That defendants were not allowed to speak in their defence, bring witnesses or present evidence in their favor.

All three are either currently serving sentences in prison or have served sentences for ‘crimes’ that would not, in the West, have even made it to a courtroom, let alone resulted in a conviction.

This is not the kind of ‘justice’ that Romania should support.

It is true that, on paper, Romania is doing all the “right things” to end corruption but, as we all know, corruption has not been erased.  What has happened is that the DNA has moved into a position of shadowy power from which it is able to strike fear into the hearts of even law abiding citizens because once a case is opened, it is by no means certain that justice will be done.

Reforming the DNA should be a high priority for your government if it is serious about fighting corruption.

Moving the DNA out of a purely political arena to one in which there would be at least a reasonable chance of unbiased oversight should be the first step in this effort.  I would hope that the your office could support this.

There are organizations and individuals who could assist you in this effort; I would be glad to put you in touch with one of them if you wished.  I would like to add that I am not connected with them and would receive no personal benefit from this.

So why do I bother?  Because I have known Romania well since I was Director of the American Library in the 1980s and care about your country.  I also care about justice and wish to see it done.  I hope you do as well.

Sincerely,

Kiki Skagen Munshi”

 

Kiki Skagen Munshi face parte din a patra generație de californieni fiind crescută atât în Statele Unite, cât și la Tokyo, Japonia.

A urmat  Swarthmore College in Pennsylvania unde a absolvit magna cum laude cu licență în Științe Politice, Istorie și Economie.

După un an în care a fost bursier Fullbright în India, a urmat  University of California, Berkeley , finalizându-și studiile cu un Doctorat în Istorie chiar la Universitatea din București în 2006.

În 1980 a intrat în US Foreign Service. Angajată în Serviciul de Informații al Statelor Unite  și în Departamentul de Stat de la Washington, Kiki Munshi a lucrat la ambasadele americane din Nigeria, România, Greece, Sierra Leone, Tanzania și India.

A condus Biblioteca Americană din 1983 până în 1987 și a fost Consul cu Afaceri Publice al Americii la București din 2000 până în 2002, când s-a retras din Serviciul Extern al SUA. S-a reîntors în 2006 pentru a face parte din Echipa de Reconstrucție a Iraqului.

Locuiește acum în San Diego, vizitează deseori România și India și este autoare a mai multor cărți între care una are ca fundal anii comunismului sub Ceaușescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.