Clujeanca Gabriela Moş, acuzată de înşelăciune imobiliară a obţinut rejudecarea procesului, după ce Judecătoria Cluj Napoca a condamnat-o anul trecut pe Moş la cinci ani de închisoare cu executare. În 2013, Gabriela Moş a fost condamnată de Tribunalul Cluj la opt ani de închisoare pentru că, în perioada martie – iunie 2010, a vândut proprietăţi imobiliare care nu îi aparţineau, folosind un act de identitate falsificat. Ulterior, în baza unor probe noi ea a fost eliberată, apoi condamnată încă o dată în 2016, pentru ca acum procesul să se rejudece de la zero. Pe de altă parte, Gabriela Moş spune că, de fapt, ei i s-a furat identitatea şi că totul este o înscenare.
În 2013, Tribunalul Cluj a condamnat-o pe Gabriela Moş pentru că ar fi vândut două proprietăţi din floreşti care nu erau ale ei în baza unor documente false.
Terenurile respective îi aparţineau lui Prigoană Aurelia, însă ele ar fi fost vândute de către Moş Gabriela unor cetăţeni interesaţi de construirea unui hotel în zonă. Pentru a putea face tranzacţia, Gabriela Moş i-ar fi furat identitatea Aureliei Prigoană, prezentând notarului un act de identitate fals, pretins a fi emis de către autorităţile italiene pe numele Aureliei Prigoană, pe care a aplicat fotografia sa. Pe 11 iunie 2010 a fost autentificat un contract notarial de vânzare-cumpărare, prin care cele două terenuri au fost vândute către soţii M. Florin şi Corina. Aceştia au declarat că în realitate au plătit 85.000 de euro, dar la solicitarea celei care se prezentase ca fiind Prigoană Aurelia, au acceptat să treacă în contract sumă minimă acceptată pentru terenurile respective. Contractul respectiv nu a fost singurul act semnat sub identitatea Aureliei Prigoană, pentru perfectarea vânzării celor două terenuri fiind nevoie de mai multe drumuri în ţară ale Gabrielei Moş şi de semnarea unor procuri sau împuterniciri către terţe persoane care să se ocupe de vânzare.
La puţină vreme, adevăratul proprietar, Prigoană Aurelia, a aflat că terenurile pe care le ştia ca fiind în proprietatea sa au fost vândute. Femeia a făcut o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, reclamând că terenurile din proprietatea sa au fost vândute fără drept printr-un contract de vânzare cumpărare autentificat la notar de către o persoană care i-a furat identitatea.
Moş spune că i s-a furat identitatea
Pe de altă parte, Gabriela Moş a depus la dosar o cerere în probaţiune prin care solicita audierea unor martori pentru a proba faptul că, după spusele sale, nu ar fi fost în ţară la data la care s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare autentificat notarial. Ea pretinde că în acea zi se afla în Italia, unde sărbătoarea, cu câţiva invitaţi, ziua de naştere a uneia dintre fiicele sale.
Ea spune că, dimpotrivă, ei i s-a furat identitatea. Potrivit declaraţiilor date, în 2009 i-a dispărut cartea de identitate şi atunci a considerat că pur simplu a pierdut-o, aşa că a dat o declaraţie în acest sens la poliţia din Lombardia. În procesul verbal sunt consemnate numărul şi seria cărţii de identitate pierdute, AO 90xxxxx, altele decât cele de pe cartea de identitate falsificată cu care s-a perfectat tranzacţia din România. Procurorii români au acuzat-o că ar fi simulat pierderea pentru a putea să îşi folosească fotografia pe cartea de identitate folosită în România. Mai mult, actul de identitate cu seria AN 44xxxxx a fost folosit la întocmirea unei procuri speciale între Ponsi Andrea, care se legitimează cu acea carte de identitate, şi Prigoană Aurelia, procură ce are ca subiect tocmai terenul şi imobilul din Feleac. O carte de identitate cu aceeaşi serie şi număr a fost folosită de o bandă implicată în crimă organizată care vindea, în România, maşini furate din spaţiul european.
În apărarea ei, Moş a prezentat un proces verbal de inspecţie personală al carabinierilor din Lombardia, care atestă că, pe 18 mai 2010 la ora 2.50 (noaptea) Gabriela Moş a fost percheziţionată în timpul unui control de rutină de prevenire şi reducere a infracţiunilor, fiind consemnat faptul că percheziţia a avut un rezultat negativ. Conform procesului verbal, Gabriela Moş a plecat din sediul poliţiei italiene la ora 8 dimineaţa, deci nu avea cum să fie în aceeaşi zi la ora 10 în faţa notarului, aşa cum se arată în dosarul din instanţă.
Ala bala portocala cu sentinţe
Potrivit unei sentinţe date la mijlocul acestei luni, Curtea de Apel Cluj a trimis dosarul Gabrielei Moş spre rejudecare. ” Admite apelurile declarate de inculpatele TEODORESCU DIANA STEFANIA, MOS GABRIELA SABINA şi de părţile civile MATEI FLORIN şi MATEI CORINA SANDA împotriva sentinţei penale nr. 433 din data de 11 martie 2016 a Judecătoriei Cluj Napoca pe care o desfiinţează în întregime şi dispune rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă. Stabileşte suma de 260 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din FMJ în favoarea Baroului de avocaţi Cluj. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată sentinţa curţii de Apel Cluj.
Sentinţa desfiinţată de magistraţii de la curtea de Apel Cluj o condamnat pe Gabriela Moş la cinci ani de închisoare cu executare.
”Condamna pe inculpata MOS GABRIELA SABINA fără antecedente penale, la următoarele pedepse: – 4 ani închisoare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 244 alin. 1, 2 C.penal, cu art. 5 NCP. – 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 320 alin. 1 Cpenal cu art. 5 NCP. -1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de uz de fals prev. de art. 323 teza I-a C.pen. cu art. 35 alin. 1 C.penal, art. 5 NCP. – 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de fals privind identitatea, prev. de art. 327 alin. 1,2 C.pen. cu art. 35 alin. 1 C.penal, cu aplicarea art. 5 NCP. În temeiul art. 38, art. 39 lit. b C.pen constata concursul, aplică pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care adaugă 1 an închisoare, care rezulta din sporul de 1/3 din cele trei pedepse de 1 an închisoare, rezultând pedeapsa finala de: – 5 ani închisoare, pedeapsă care urmează a fi executată în regim de detenţie. În baza art. 72 C.penal deduce din durata pedepsei perioada arestului preventiv din 01.11.2012 la 24.04.2013, din data de 15 mai 2013 la 28.03.2014.(…) obligă inculpatele MOS GABRIELA SABINA si TEODORESCU DIANA STEFANIA, în solidar, la plata despăgubirilor civile (daune materiale), către părţile civile în cuantum de 85.000 Euro sau echivalentul în lei la data plăţii, cu dobândă legală care începe să curgă din data de 11.06.2010 până la data plăţii efective. În baza art. 25, art. 256 Cpp, admite acţiunea civilă formulată de către partea civilă PA şi în consecinţă dispune desfiinţarea totală a înscrisului intitulat Contract de vânzare – cumpărare încheiat la data de 11.06.2010 şi autentificat prin încheierea de autentificare nr. 989/11.06.2010 a BNP Mitre Romana Lacrima şi repunerea părţilor în situaţia anterioară. (…) În baza art. 25, art. 256 Cpp, dispune desfiinţarea totală a următoarelor înscrisuri: Procurile speciale autentificate cu Încheierea de autentificare cu nr. 703/09.04.20110 şi nr. 704/09.04.2010 a BNP Vişan Ioana Almira , Declaraţiile autentificate prin Încheierile de autentificare cu nr. 898/11.05.2010 şi nr. 897/11.05.2010 a BNP Bejan Cristina ; antecontractul de vânzare cumpărare autentificat prin Încheierea de autentificare cu nr. 1542/18.05.2010 şi a Procurilor speciale autentificate prin Încheierea de autentificare cu nr. 1543/18.05.2010 şi cu nr. 1544/18.05.2010 a BNP Moigrădean Laura”, arată sentinţa desfiinţată.
Condamnare de 20 de ani în Italia
Pentru că Moş Gabriela este şi cetăţean italian de origine română, ea a fost dată în urmărire generală prin Interpol şi a fost arestată de carabinierii italieni pe baza mandatului european de arestare emis la cererea tribunalului Cluj. ”Carabinierii au arestat (…) la domiciliul său din Spessa o femeie de 38 de ani, de origine română, dar cu cetăţenie italiană, pe nume Moş Gabriela Sabina, care trebuie să execute o condamnare de 20 de ani cu închisoare pentru acuzaţia de fraudă şi falsificare de acte private. În speţă, ea ar fi substituit documentele sale cu ale unei persoane decedate, iar cu documentele falsificate ar fi vândut două imobile pentru care a încasat mai mult de 50.000 de euro”, se putea citi într-un ziar local din Italia.
Sebastian Albescu
