O firmă din comunicaţii a încercat să se scuture de SRI, dar a ajuns pe mâna lui Ghiţă

500

În urmă cu doi ani, firma  ENIGMA SYSTEM.NET SRL se judeca cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru a putea introduce pe piaţa telefoniei mobile posibilitatea de a folosi acelaşi număr de telefon pe două mobile. În cadrul procesului s-a implicat şi SRI şi firma a pierdut procesul. După acest eşec, compania a fost preluată de mai mulţi investitori care îi ascund după un paravan off-shore pe Alexandru Ghiţă, fratele lui Sebastian Ghiţă, sau pe Ovidiu Prisecari, fostul director al Postei Române, urmărit penal. Printre contractele încheiate de ”investitori” cu statul se numără şi cel cu Loteria Română în valoare de peste 17 milioane de euro. După ce Enigma System a fost preluată, compania a fost radiată din Registrul Comerţului.

Firma Enigma System.Net SRL (operator virtual de telefonie mobilă – MVNO), fondată de Mihai Eftimie, a dorit să vină pe piaţa telecom cu un serviciu nou, acela de a putea oferi acelaşi număr de telefon mobil pe mai multe aparate. Pentru a putea deschide acest gen de serviciu, compania a trebuit să conteste o decizie (987/2012) ANCOM  privitoare la ”regimul de autorizare generală pentru furnizarea reţelelor şi a serviciilor de comunicaţii electronice” care nu prevedea acest gen de serviciu.

În 2014, firma a dat ANCOM-ul în judecată pe contencios administrativ, pentru anularea deciziei, iar în cadrul procesului firma a cerut sesizarea Curţii Constituţionale a României cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 7 alin. (2) şi art. 8 alin. (2) lit. e) şi k) din OUG nr. 111/2011, dispoziţii prin care ANCOM-ul primise atribuţii de reglementare în domeniul interceptării comunicaţiilor. Văzând că cineva se atinge de ”jucăria” preferată, Serviciul Român de Informaţii a formulat o cerere de intervenţie în nume propriu în cadrul procesului, care a fost acceptată. Firma atrăgea atenţia asupra faptului că operatorii telecom au fost obligaţi să asigure SRI-ului accesul la infrastructura privată de comunicaţii, lucru neconstituţional de altfel pentru că infrastructura este una privată, nu publică.

”Societatea Enigmă-System.Net SRL devenind furnizor autorizat de reţele şi de servicii de comunicaţii electronice, parcurgând procedura de autorizare generală conform art. 6 din OUG nr. 111/2011 şi Deciziei ANCOM nr. 987/2012, reclamantei eliberându-i-se Certificatul Tip nr. SC DEASRN-27091/11.12.2014, certificat care atesta dreptul de a furniza reţele şi servicii de comunicaţii electronice destinate publicului. Având în vedere calitatea dobândită, este cât se poate de clar că reclamantei i se impun obligaţiile conţinute în prevederile contestate din Decizia ANCOM nr. 987/2012 şi că aceste obligaţii o afectează în mod direct şi o prejudiciază. Prin urmare, reclamantă este direct interesată în promovarea unei acţiuni în anularea parţială a Deciziei Ancom menţionate, în ceea ce priveşte dispoziţiile considerate nelegale şi prejudiciale”, arăta firma în cererea prin care demonstra interesul pe care îl are în cadrul acestui proces.

Procese pierdute pe bandă rulantă

După doi ani de proces, firma a pierdut procesul de fond, care s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti. ”Admite excepţia lipsei de interes a capătului de cerere referitor la anularea prevederilor cap. 3.8 din Anexa 1 la Decizia preşedintelui ANCOM nr. 987/2012. Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de reclamantă. Respinge cererea reclamantei de sesizare a CJUE. Respinge cererea de chemare în judecată ca lipsită de interes. Cu drept de recurs în 48 de ore de la pronunţare pe cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, cererea de recurs urmând a fi depusă la CAB S8 CAF. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare pentru celelalte capete de cerere, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la CAB S8 CAF. Pronunţată în şedinţă publică”, arată soluţia pe scurt a instanţei.

În recursul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde s-a judecat excepţia de neconstituţionalitate privitoare la accesul SRI la infrastructura operatorului de telefonie, compania a pierdut din nou procesul. ”Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. „Enigma System Net” SRL împotriva sentinţei civile nr. 108 din 19 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Dispune înaintarea recursului declarat de reclamanta S.C. „Enigma System Net” SRL împotriva sentinţei civile nr. 108 din 19 ianuarie 2016 şi a Încheierii din data de 20 octombrie 2015 ale Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în vederea repartizării aleatorii. Definitivă”, arată soluţia ÎCCJ.

În felul acesta a luat sfârşit încercarea unui operator de telefonie de a refuza să îşi pună la dispoziţia SRI-ului infrastructura pe care operează şi pe care a creat-o singur

Arestat împreună cu fost şef Microsoft România

Însă, de aici începe o altă poveste, paralelă cu demersul iniţiat de companie în instanţă. După cum arătam la începutul articolului, fondatorul firmei Enigma System.Net SRL a ”mirosit” problemele în care se bagă şi a vândut afacerea unui grup de investitori al cărui nume a refuzat să îl facă public.

Firma a fost rebotezată în SC Runex Telecom SRL, iar grupul de investitori era format din acţionarii afacerii GRUPUL INDUSTRIAL GIR SA, printre care se afla şi Alexandru Ghiţă, fratele politicianului fugar, şi off-shore-ul Wanika Establishment din Principatului Liechtenstein.

Alături de Ghiţă, în GIR s-au mai perindat Cristian Călinescu, arestat preventiv într-un dosar alături de fostul şef al Microsoft România. Cristian Călinescu şi-ar fi desfăşurat activitatea în cadrul grupului în perioada 2007-2010, prin implicarea firmei SC Gupul Industrial GIR S.A, pe care o controla şi coordona în fapt, „ca ”beneficiară” a serviciilor fictive prestate de firmele fantomă, sens în care şi-a asumat şi a îndeplinit ca atribuţii în cadrul grupului precum plata în conturile firmelor fantomă a sumelor de bani aferente documentelor justificative contractuale (contracte, acte adiţionale, anexe) şi documentelor fiscale (facturi) vizând prestarea serviciilor fictive creând astfel aparenţa realităţii şi provenienţei serviciilor achiziţionate cu consecinţa diminuării obligaţiilor fiscale către stat”, arată procurorii DIICOT în referatul cu propunerea de arestare preventivă.

Potrivit DIICOT, prin intermediul firmei pe care o controla, Cristian Călinescu ar fi prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 1.137.500 lei, prin neplata taxelor către stat.

Prejudiciul total, estimat de procurori, este de 11.420.912 lei.

Contracte de milioane pentru Ghiţă

Alexandru Ghiţă, a controlat indirect (prin intermediul SC 2K Telecom, n.red.) 25% din afacerile Grupul Industrial GIR, operator telecom al cărui contract cu Loteria Română, în valoare de 17,3 milioane euro. În cadrul GIR, acţionarii Vlad Constantinescu, Ovidiu Prisecari şi Georgeta Constantinescu au cesionat un număr de 5.000 de acţiuni către 2K Telecom, care reprezintă 25% din capitalul GIR. De asemenea, Vlad Constantinescu a cedat 200 de acţiuni unui alt acţionar al operatorului, Cristian Călinescu.

În prima parte a anului 2011, Loteria Română a atribuit GIR, lider în asocierea cu Vodafone România, un contract de 17,3 milioane de euro pe o perioadă de patru ani, pentru furnizarea unui sistem de comunicaţii. GIR a fost singurul ofertant în cadrul licitaţiei. Raportul Curţii de Conturi pe anul 2011 spune că operatorul de jocuri de noroc a majorat în mod nejustificat valoarea estimată a investiţiei cu 50%, respectiv cu 4,05 milioane de euro, la 12,21 milioane de euro.

„Loteria nu a justificat necesitatea suplimentării atât a serviciilor solicitate, cât şi a numărului de locaţii în care se vor furniza serviciile (în creştere cu 89,4%, de la 1.118 la 2.160 locaţii). Pentru determinarea valorii estimate în lei a investiţiei, Loteria a utilizat în mod deliberat un curs valutar supraevaluat de 4,7 lei pentru un euro, în condiţiile în care în documentaţia de atribuire s-a solicitat ca valoarea ofertată exprimată în lei să fie determinată în echivalent euro la cursul mediu al pieţei valutare, calculat de BNR pentru decembrie 2010, respectiv 4,2925 lei. Procedând în acest mod, Loteria a majorat artificial cu 4,9 milioane de lei valoarea estimată a investiţiei, cu scopul vădit de a supraevalua valoarea contractului care urma să fie atribuit”, se arată în documentul Curţii de Conturi. Datorită clauzelor contractuale defavorabile companiei, prevăzute în contractul încheiat cu GIR, Loteria nu a putut suspenda serviciile de comunicaţii nefolosite, generând costuri nejustificate de 6,92 milioane de lei, cu efecte negative asupra eficienţei utilizării fondurilor companiei.

„Până la data de 18 iunie 2012, Loteria a achiziţionat echipamente şi servicii la o valoare mai mare cu 244,71%, respectiv 11,45 milioane de lei (TVA inclusă), faţă de valoarea la care au fost achiziţionate de GIR de la societăţile furnizoare”, se mai spune în raportul CCR.

SC 2K Telecom a încheiat în 2009 contracte de aproape 140 milioane de lei fără TVA cu Ministerul Administraţiei şi Internelor. Din acţionariatul 2K Telecom mai făceau parte Vasile Radu – 24,83% şi Vasile Domente – 8,05%.

Cum sunt obligaţi operatorii de date să se facă preşul SRI

În cadrul deciziei ANCOM contestate există capitolul ”Interceptarea comunicaţiilor” care stipulează o serie de aspecte care sunt în vigoare şi în momentul de faţă

3.8.1. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia de a permite, inclusiv din punct de vedere tehnic, autorităţilor publice competente să intercepteze comunicaţiile efectuate, precum şi obligaţia de a suporta costurile aferente interfeţei pentru interceptare, în condiţiile legii.

3.8.2. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia de a asigura confidenţialitatea operaţiunilor de interceptare printr-un sistem propriu de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale acreditat în condiţiile legislaţiei speciale din domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.

3.8.3. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice va pune la dispoziţia autorităţilor publice competente toate datele tehnice referitoare la operaţiunile de interceptare, în formatul stabilit de acestea, având în vedere stadiul tehnologic în domeniu. 3.8.4. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice va pune la dispoziţia autorităţii naţionale în materia interceptării comunicaţiilor, desemnată potrivit reglementărilor legale în vigoare, serverele de management al interceptării şi consolele de administrare şi operare pe care le deţine, în vederea asigurării funcţiei de interceptare legală a comunicaţiilor.

3.8.5. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia de a acorda sprijin tehnic autorităţii naţionale în materia interceptării comunicaţiilor, în vederea realizării atribuţiilor ce îi revin în domeniu, şi va coopera cu această autoritate pentru punerea în aplicare a criteriilor de securizare şi auditare a sistemului naţional de interceptare a comunicaţiilor, elaborate de aceasta.

3.8.6. Furnizorul de reţele sau de servicii de comunicaţii electronice are obligaţia de a lua toate măsurile tehnice necesare în vederea punerii de îndată în executare a autorizaţiilor sau mandatelor de interceptare a comunicaţiilor emise potrivit legii.

După contracte ”dinamită” GIR a intrat în faliment

În urmă cu trei ani, chiar dacă avea contractate două mega-contracte în valoare de zeci de milioane de euro, GIR a cerut intrarea în faliment. Încheierea instanţei precizează că “debitorul a arătat că în patrimoniul său există un dezechilibru financiar bazat pe lipsă de lichidităţi si, din cauza insuficienţei fondurilor băneşti nu va putea plăti datoriile exigibile către creditori“. La momentul intrării în faliment, GIR avea un capital social de 200.000 lei, împărţit între  WANIKA ESTABLISHMENT (Liechtenstein) – 75%, Cristian CĂLINESCU – 16,285%, Alexandru Paul CÎRSTEA – 7% şi Marianna Simona S RBU – 1,715%.

GIR a contractat şi un împrumut de la BCR în valoare de 2,5 milioane de euro pe care l-a garantat cu un contract în valoare de 32,1 milioane de euro şi un teren cu o suprafaţă de 74.565 mp din judeţul Giurgiu.

„AGA hotărăşte contractarea la BCR a facilităţii multiprodus în valoare de 2.500.000 de euro pe o perioadă de 36 de luni în vederea susţinerii activităţii curente a societăţii”, potrivit datelor din Monitorul Oficial.

În cadrul procesului de faliment, la sfârşitul anului trecut, Curtea de Apel Bucureşti a decis rejudecarea dosarului.

CITR cu ochii pe fratele Ghiţă

Anul trecut şi compania lui Alexandru Ghiţă, 2K Telecom SRL, a intrat în insolvenţă, de procedură ocupându-se CITR, compania condusă de Andrei Cionca.

Potrivit raportului administratorului judiciar, firma lui Alexandru Ghiţă are datorii de peste 73 milioane de lei că­tre furnizori, dintre care 43 milioane de lei către producătorul chinez de echipamente de telecom ZTE. Pe lista celor care mai au de luat bani de la Ghiţă se află furnizorii de echi­pa­mente Necc Telecom România (3,2 milioane lei), Ericsson (1 milion lei), dar şi companii apropiate de grupul de firme Asesoft şi cunoscute pentru afacerile cu statul: Omnilogic (2,5 milioane lei) sau Software Scope (1,9 milioane lei). Compania are şi datorii către stat de aproape 11 milioane lei, cele mai mari fiind în contul TVA (9,1 milioane lei).

Alexandru Ghiţă a jucat rolul ”cozii de vulpe”

Alexandru Ghiţă este cel care i-a condus pe poliţişti la fratele său, fugarul Sebastian Ghiţă, care se ascundea în Serbia, la Belgrad.

În momentul de faţă Ministerul Justiţiei se face că încearcă să îl aducă în ţară în ţară pe Sebastian Ghiţă pentru a fi judecat. Ministrul Justiţiei Tudorel Toader a discutat cu omologul lui, Nela Kuburovic, despre cererea de extrădare a lui Sebastian Ghiţă, subliniind că procedura privind stabilirea îndeplinirii condiţiilor este în curs la Înalta Curte şi că, ulterior, ministrul justiţiei va lua o decizie.

Sebastian Ghiţă, cunoscut şi sub porecla Copilu, a acumulat o avere de peste 100 de milioane de euro. Aflat sub control judiciar şi cu interdicţie de a părăsi ţara, a fost văzut ultima oară în public în seara zilei de luni, 19 decembrie 2016, la o reuniune de bilanţ a SRI cu parlamentarii care au făcut parte din Comisia de Control din Parlament. La o săptămână după această dispariţie, la postul de televiziune deţinut de Sebastian Ghiţă, România TV, au început să fie difuzate o serie de înregistrări nedatate, înregistrări în care acesta aducea acuzaţii grave la adresa procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, respectiv a generalului SRI Florian Coldea. Acesta din urmă a şi fost demis în urma respectivelor dezvăluiri.

Pe 14 aprilie 2017, autorităţile sârbe şi române au anunţat reţinerea lui Sebastian Ghiţă de către poliţia din Belgrad. După o lună şi jumătate a fost eliberat din arestul preventiv şi menţinut în arest la domiciliu, pentru o cauţiune de 200.000 de euro.

 

LĂSAȚI UN MESAJ