O firmă în insolvenţă a ţepuit aeroportul din Târgu Mureş

O firmă în insolvenţă care se ocupa cu închirierea maşinilor a dat mai multe ţepe de aproximativ 100.000 de euro Aeroportului Transilvania din Târgu Mureş. Chiar dacă, potrivit raportului privitor la cauzele insolvenţă ar fi trebuit ca patronii firmei, Attila PALL şi Eva-Monika TANKO, să răspundă patrimonial, la proces nu s-a mai cerut acest lucru. Dacă la sfârşitul anului 2010 datorii firmei erau de aproape şapte milioane de lei, masa credală a fost de aproape 250.000 de lei.

Firma Buxxa, patronată de Attila PALL şi Eva-Monika TANKO se ocupa de închirierea maşinilor având birouri în incinta aeroportului Târgu Mureş. În 2010, fiscul a cerut insolvenţă pentru că societatea acumulase datorii de aproape şapte milioane de lei. Potrivit raportului privitor la cauzele care au dus la insolvenţă, practicianul a specificat că ”faptele numiţilor Pall Attila şi Tanko Eva-Monika, în calitate de administratori statutari ai debitoarei, se încadrează în condiţiile de atragere a răspunderii personale prevăzute de art.138, alin.1 lit.d dinLegea 85/2006″. Cu toate acestea, în cadrul procesului nu a fost cerută atragerea răspunderii patrimoniale, masa credală constituindu-se la suma de aproape 250.000 de lei, bani care au fost plătiţi din conturile firmei. În 2011, procedura de insolvenţă s-a încheiat, firma a revenit în relaţiile contractuale cu aeroportul mureşean şi în anul următor a avut o cifră de afaceri de aproape cinci milioane de lei.

Înainte de a ieşi din insolvenţă, firma a încheiat cu aeroportul un contract “de închiriere şi prestări servicii”. În 2014, firma celor doi cetăţeni unguri a mai încheiat două contracte cu Aeroportul Transilvania, unul de “închiriere” şi celălalt de “închiriere spaţiu publicitar pe internet“. Apoi, în 2015 firma a înregistrat pierderi masive, încheind anul cu aproximativ 500.000 de lei şi nu s-a mai achitat de obligaţiile financiare către aeroport, care au ajuns la aproape 240.000 de lei.

Cum face afaceri aeroportul din Târgu Mureş

Conform cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva BUXXA SRL, depusă de Aeroportul Transilvania pe 10 mai 2016, condiţiile şi modul de derulare au fost următoarele:

”Contractul de închiriere nr.36/23.09.2011 având ca obiect închirierea unui spaţiu cu destinaţia de bar în cadrul imobilului deţinut de creditoare. Durata contractului a fost iniţial stabilită la un an, ulterior fiind prelungită pentru o perioadă de încă doi ani, respectiv până la data de 23.09.2014. Obligaţia debitoarei era de a achita contravaloarea chiriei în cuantum de 120 de euro lunar, de a achita contravaloarea utilităţilor, iar pentru neplata la termen a debitelor erau prevăzute penalităţi de întârziere în cuantum de 0,1% pe zi. Până la data încetării contractului, debitoarea a acumulat datorii în sumă de 23.934,46 lei. Contractul de închiriere nr. 2434/27.04.2012, având ca obiect închirierea spaţiului MIG, avea o durată de 4 ani, respectiv până la data de 27 aprilie 2016. chiria era stabilită la suma de 150 de euro lunar, la care se adăuga TVA, plata penalităţilor, iar în cazul în care debitele nu erau achitate la scadenţă, penalităţile erau stabilite la un procent de 0,2% pe zi de întârziere. În baza acestui contract, debitoarea a acumulat un debit de 29.193,28 lei. Contractul nr. 35/23.09.2012, având ca obiect închirierea spaţiului grup social, a fost încheiat iniţial pentru o perioadă de un an, prelungit ulterior pentru o perioadă de 10 ani si prevedea o chirie lunară de 400 de euro, la care se adăuga TVA, plata utilităţilor, iar penalităţile erau stabilite la 0,2% pe zi de întârziere. În baza acestui contract debitoarea a acumulat un debit în sumă de 93.513,87 lei”, se arată în raport.

Amici cu fostul şef al CJ Mureş

Potrivit unor surse, Attila Pall ar avea relaţii, prin interpuşi, cu fostul şef al Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, CJ Mureş fiind administratorul aeroportului respectiv. Mai mult, în cursul acestui an, Dobre este urmărit penal pentru luare de mită, spălare de bani şi folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, fapte săvârşite în calitate de prefect al judeţului.

Potrivit unui comunicat emis de DNA în aprilie anul acesta,  în perioada 30 noiembrie 2006 — 27 septembrie 2007, Consiliului Local Târgu Mureş a emis cinci hotărâri care vizau, în esenţă, concesiuni de terenuri, aprobarea preţului de achiziţie a unui teren situat în municipiu, aprobarea unui studiu de fezabilitate, toate fiind aprobate pentru a sprijini interesele unui om de afaceri.

DNA susţine că, în acelaşi context, la 23 aprilie 2008, Ciprian Dobre, în calitate de prefect al judeţului, care avea obligaţia de a verifica şi, după caz, de a ataca hotărârile Consiliului Local neconforme prevederilor legale, a primit de la omul de afaceri suma de 120.000 lei, într-un cont personal deschis în mod expres pentru astfel de „încasări”.

„Din suma astfel încasată, suspectul a retras în numerar 23.389 lei, iar o tranşă de 40.000 lei a fost direcţionată către o asociaţie care avea sediul la aceeaşi adresă unde funcţionau firmele controlate de omul de afaceri. La 16 iunie 2009, suspectul Dobre a înserat în declaraţia de avere faptul că a primit suma de 120.000 lei cu titlu de ‘donaţie’, în condiţiile în care acest aspect trebuia menţionat într-un document similar întocmit anterior”, afirmă procurorii.

Anchetatorii au constatat că, începând cu 2008, Ciprian Dobre, în calitate de prefect şi preşedinte al organizaţiei judeţene a unei formaţiuni politice, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţiile publice şi politice deţinute în vederea obţinerii de sume de bani pentru a fi folosite atât în interes personal, cât şi în vederea finanţării campaniilor electorale.

Un vapor şi un Mercedes date dispărute

În raportul privind cauzele insolvenţei, administratorul judiciar C.I.I. SUCIU ADRIANA TATIANA (acelaşi ca la BUXXA SRL) precizează că, la 30 iunie 2016, datoriile firmei erau de 755.887 lei, creanţele de 333.813 lei iar suma de 123.655 lei figura “în principal în casieria societăţii“. Documentul menţionat mai precizează că “În anul 2016, societatea debitoarea a scos din evidenţă un autovehicul marca Mercedes GLK 204, al cărui preţ de intrare în patrimoniu a fost în valoare de 110.546 lei, fără ca în documentele contabile să se regăsească documentul justificativ care a stat la baza efectuării acestor înregistrări”, iar “în inventarul întocmit la data de 31.12.2015, societatea deţinea în patrimoniu un mijloc fix denumit Vapor Mimoza, la preţ de intrare de 180.120 lei, care la data de 30.06.2016 nu se mai regăseşte în balanţa contabilă, iar în documentele financiar-contabile prezentate administratorului judiciar provizoriu nu se regăsesc documente referitoare la acest bun”.

Ajutor de stat nelegal pentru Aeroportul din Târgu Mureş

În mai 2014, Aeroportul Internaţional ”Avram Iancu” Cluj a acţionat în instanţă Consiliul Judeţean (CJ) Mureş şi Aeroportul ”Transilvania” Târgu Mureş solicitând instanţei de judecată să dispună anularea în parte a Hotărârii de Consiliu Judeţean (HCJ) Mureş nr. 16/30/2014 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Aeroportului din Târgu Mureş pe anul 2014, respectiv pentru ”transferuri cf. prevederilor legale în vigoare”.

În fapt, în data de 30.01.2014 CJ Mureş a adoptat hotărârea nr. 16/30.01.2014 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al aeroportului din Târgu Mureş pe anul 2014. La hotărârea menţionată, se propune alocarea următoarelor sume Regiei Autonome Aeroportul ”Transilvania” Târgu Mureş: suma de 5.260.000 reprezintă compensaţie pentru ducerea la îndeplinire a obligaţiilor de Serviciu de Interes Economic General (SIEG), suma de 3.070.000 lei pentru reparaţii la obiective din domeniul public al judeţului şi suma de 2.560.000 lei pentru acoperirea cheltuielilor de capital, respectiv realizarea de investiţii.

”Transferurile bugetare acordate Aeroportului ”Transilvania” Târgu Mureş pentru anul 2014 reprezintă în realitate un ajutor de stat nelegal depăşind necesarul acoperirii costurilor prestării serviciului public încredinţat prin hotărârea mai sus menţionată.

Cu toate că în mod formal suma de 5.260.000 este prevăzută cu titlu de compensaţie pentru SIEG, în realitate se alocă în plus suma de 3.070.000 lei pentru reparaţiile ce s-au efectuat în cursul anului 2014.

Sebastian Albescu