O judecătoare taie elanul magistraților activiști

467

Presedinta Sectia a II-a Civila, de Contencios-Administrativ si Fiscal de la Tribunalul Botosani, judecatoarea Lacramioara Axinte, demonstreaza cu argumente extrem de pertinente ca forma modificata de Parlament privind raspunderea magistratilor este constitutionala. Asta in pofida opiniei contrare a anumitor judecatori, care invoca acest argument pentru a incerca blocarea intrarii in vigoare a noii forme a raspunderii magistratilor, scre luju.ro.

Intr-o postare pe blogul propriu – axinte10.wordpress.com – judecatoarea arata ca raspunderea judecatorilor si procurorilor este prevazuta de Constitutia Romaniei. Lacramioara Axinte explica insa ca modalitatea prin care statul se indreapta impotriva procurorului sau judecatorului cu actiune in regres nu putea fi stabilita prin Constitutie, motiv pentru care a fost reglementata prin Legea 303/2004.

Iata postarea Lacramioarei Axinte:

Art. 52 din Constitutia Romaniei, cu titlul marginal Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, prevede in alin. 3 ca ‘Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta’.

Aceasta formulare a fost introdusa prin Legea de revizuire a Constitutiei Romaniei nr. 429/2003.

In forma initiala a Constitutiei (din 1991) dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica era prevazut in art. 48, iar alin. 3 avea urmatorul cuprins: ‘Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savirşite in procesele penale’.

Asadar, prin chiar Constitutia Romaniei, din anul 2003, a fost prevazuta raspunderea magistratilor, care si-au indeplinit functia cu rea-credinta sau grava neglijenta, pentru erorile judiciare, indiferent de materie (civila, penala).

Evident, modalitatea in care se realizeaza atragerea acestei raspunderi nu putea fi reglementata decat printr-o lege.

Legea 303/2004 privind statutul magistratilor (denumire avuta la adoptare) a reglementat in art. 94 aceasta raspundere. Astfel, potrivit acestui text:

(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Raspunderea statului este stabilita in conditiile legii si nu inlatura raspunderea magistratilor care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(3) Cazurile in care persoana vatamata are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penala.

(4) Dreptul persoanei vatamate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare savarsite in alte procese decat cele penale nu se va putea exercita decat in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotarare definitiva, raspunderea penala sau disciplinara, dupa caz, a magistratului pentru o fapta savarşita in cursul judecatii procesului si daca aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciara.

(5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarşirea erorii judiciare de catre magistrat.

(6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice.

(7) Dupa ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotararii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin.(6), statul se poate indrepta cu o actiune in despagubiri impotriva magistratului care, cu reacredinta sau grava neglijenta, a savarsit eroarea judiciara cauzatoare de prejudicii.

(8) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune in toate cazurile prevazute de prezentul articol este de un an.’

Aceasta reglementare este in vigoare si in prezent, cu observatia ca este vorba de art. 96 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (denumirea actuala a legii), iar la alin.2 si 7 se vorbeste de judecatori si procurori, nu de ‘magistrati’.

Sub rezerva publicarii oficiale a formei adoptate de Senatul Romaniei, in 19 decembrie 2017, potrivit legii de modificare, art.96 va avea urmatorul cuprins:

‘(1) Statul raspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

(2) Eroarea judiciara atrage raspunderea judecatorilor si procurorilor doar in ipoteza in care si-au exercitat functia cu rea-credinta sau grava neglijenta.

(3) Exista eroare judiciara atunci cand, in infaptuirea actului de justitie, se determina o desfasurare gresita a unei procedure judiciare si prin aceasta se produce o drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.

(4) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitatea functiei, cu stiinta, prin incalcarea Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, a drepturilor si libertatilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei, ori normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciara.

(5) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul, in exercitarea functiei, din culpa, nesocoteste normele de drept material ori procesual, determinand o eroare judiciara.

(6) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.

(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciara, persoana vatamata se poate indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice,in conditiile legii, la Tribunalul in a carui circumscriptie asi are domiciliul sau sediul, dupa caz.Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maximum un an de la data comunicarii hotararii definitive.

(8) Dupa ce prejudicial cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu, pe cale judiciara, impotriva judecatorului sau procurorului care a terminat eroarea judiciara. Competenta de judecata in prima instanta apartine curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile.

(9) Termenul de prescriptie al dreptului la actiune al statului, prevazut la alin. 8 este de un an, de la data cand a fost achitat integral prejudiciul.

(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorilor si procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea pentru eroare judiciara determinata de rea-credinta sau grava neglijenta.’

In opinia mea, nu exista niciun motiv de neconstitutionalitate a textului nou, in raport de dispozitiile art. 53 alin. 3 din Constitutia Romaniei”.

Loading...