Asa cum am scris pe larg în numărul precedent al Gazetei de Cluj, una dintre cele două capitale europene ale culturii în 2021 va fi din România. Titlul de Capitală Europeană a Culturii se acordă de către Uniunea Europeană pentru o perioadă de un an.Un oraş din România şi unul din Grecia vor împarţi acest statut. Pentru oraşul câştigător este o şansă unică de a-şi potenţa viaţa culturală şi a-şi dezvolta infrastructura, culturală şi nonculturală. Peste 50 de oraşe europene s-au folosit deja de acest titlu pentru a-şi reinventa viaţa culturală şi pentru a se promova pe plan european. Programul se răsfrânge pozitiv asupra dezvoltării economice, cel mai rapid prin turism şi servicii, şi transformă peisajul urban, în sensul apropierii de nevoile locuitorilor oraşului.

 

Someş. De la vest la est.

Aplicaţia pe care Clujul a depus-o pentru etapa de preselecţie cuprinde mai multe obiective concrete, de dezvoltare urbană.”Planul de regenerare a râului Someş va fi una dintre schimbările majore. Va atrage atenţia oraşului către acest curs de apă, se vor crea oportunităţi în domeniul transportului, pentru ariile ecologice, sport şi activităţi recreative”.

Este un proiect pilot care presupune regenerare urbană şi activare culturală. Din Floreşti până în zona aeroportului, proiectul propune o dinamizare a vieţii urbane de-a lungul râului, prin spaţii de loisir, parcuri, spaţii reziduale redate circuitului public. Dincolo de apecieri lirice de tipul ”Someşul, care curge de la vest la est, este o metaforă relevantă pentru conceptul candidaturii noastre, East of West”, reproiectarea şi modernizarea unor zone situate de-a lungul apei ar fi o investiţie de impact atât pentru locuitori, cât si pentru turişti. Proiectul de regenerare urbană a râului Someş este inclus în Strategia de dezvoltare a oraşului 2014-2020, cu un buget estimat de 25 de milioane de euro, din fonduri europene şi din resurse locale. În 2012 se discuta prima dată, într-o şedinţă de Consiliu Local, despre Someşul navigabil, dar proiectul a rămas în stand-by. Primăria Cluj-Napoca anunţă acum un proiect pentru amenajarea malurilor Someşului şi transformarea lor într-o zonă de agrement, finanţat din fonduri europene A fost iniţiat un concurs internaţional de arhitectură, realizat de Primărie în parteneriat cu Ordinul Arhitecţilor din Romȃnia (OAR) şi cu OAR – filiala Transilvania. Lucrările de reabilitare ar trebui să înceapă anul viitor şi să se termine în 2020. ”Planul Urbanistic General trebuie actualizat cu planul de mobilitate urbană. Aşa că masterplanul pentru Someş ar trebuie să aibă, din raţiuni de eficienţă a cheltuirii banului public, elemente din viitoarea strategie de dezvoltare a zonei metropolitane. Încă nu există planul de mobilitate, dar primele două puncte ale acestuia de care ar trebuie să se ţină cont, se pot anticipa. Primul este lipsa unei culturi metropolitane. Nici cei din oraş, nici cei din afară nu se percep trăind într-un oraş mare. Al doilea ţine de mobilitate – din Gilău, primul inel coeziune, până în Apahida, ar putea ca studiul să fie util şi să ne ajute la implementarea strategiei metropolitane, aşa câştigăm coeziune pe proiecte care dezvoltă cultura metropolitană şi apropierea micile localităţi de cultura comună a oraşului. Îmi amintesc că, în interbelic, după 30 de ani de negociere, când s-a definit o anumită regiune administrativă a ţării, printr-un imputernicit al regelui, aceasta s-a numit Ţinutul Someşului”, a precizat Claudiu Coşier, de la Agenţia de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest, pentru Actualdecluj.ro.

Timişoara şi Aradul au început deja proiecte cu bani europeni pentru amenajarea malurilor Begăi, respectiv Mureşului. Există multe oraşe europene care şi-au pus în valoare cu succes aceste spaţii, ca locuri de promenadă, picnic, spectacole, expoziţii,  jocuri sportive. Este un sindrom de modernitate, de integrare, un proiect de care Clujul are nevoie.

 

aplicatie cluj net

Despre industriile creative, cu optimism

Proiectul dedicat industriilor creative, Cluj Media City, sprijina deschiderea unor afaceri în domeniul designului, producţiei de film şi tv si new media.

Tot în acest proiect sunt cuprinse idei de servicii pentru IT, un sector economic foarte bine reprezentat la Cluj (aproximativ 10 000 de persoane lucrează în acest sector).

Ce sunt industriile creative? Un concept lansat în anii ’90 în Australia, extins în Marea Britanie şi de aici în tot Occidentul, care combină perfect dimensiunea economică, turistică  şi din sfera serviciilor, cu creativitatea şi comunicarea. Industriile creative apropie antreprenoriatul de creativitatea de tip artistic, stimulând investiţia în cultură. Ţinta acestora este repunerea în circuitul comunitar a a unor domenii şi obiective ieşite din atenţia publicului sau pur şi simplu uitate, pe care le valorifică prin intermediul culturii.În acelaşi timp, artele vizuale ocupă o poziţie privilegiată între industriile creative, inclusiv componenta de new media.

Inaugurarea Centrului Regional de Excelenţă pentru Industrii Creative este programată în 2016, în zona Lomb. Aici vor avea loc majoritatea activităţilor din proiectul Cluj Media City, care reuneşte artişti, designeri, realizatori de film şi media cu specialişti IT şi oameni de afaceri.Componentele principale ale proiectului sunt: centrul pentru producţie media şi film (aici Fondul de film Transilvania va fi un fond regional de co-producţie cinematografică), centrul pentru arte media şi cultură cinematografică (axat pe inovare, experiment şi traning), rezidenţe interdisciplinare.

 

Centrul European de Artă Contemporană

Centrul European de Artă Contemporană este, conform aplicaţiei pentru titlul de capitală culturală,  principalul proiect pentru 2021.Este preconizat  a avea un buget de 12 milioane de euro, fonduri europene completate cu bani din resurse locale.Construcţia ar trebui să înceapă în 2018 şi să dureze doi ani, iar în prezent se caută spaţiul potrivit.

”Şcoala de pictură de la Cluj” este denumirea generică dată grupului de artişti vizuali ale căror lucrări sunt expuse acum în cele mai importante muzee de artă modernă din lume: MOMA, Tate Modern, Centre Pompidou. Autori ca Adrian Ghenie (cel mai bine vândut artist din lume sub 40 de ani), Victor Man, Ciprian Mureşan sau Şerban Savu au făcut ca oraşul să fie desemnat unul dintre cele ”12 oraşe de artă ale viitorului, aflate în avangarda secolului XXI”.

Centru European de Artă Contemporană ar urma să funcţioneze ca spaţiu de întâlnire a artiştilor, să găzduiască expoziţii, să aibă zone de arhivare şi stocare, precum şi ateliere de rezidenţă.

 

tiff

Evenimentele deja consacrate continuă

Autorii aplicaţiei au citat următoarele evenimente, aflate deja pe agenda culturală a oraşului şi considerate a avea potenţial de dezvoltare internaţională. Majoritatea sunt festivaluri binecunoscute, cu o identitate deja bine conturată:

#Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF, a pus oraşul pe harta festivalurilor de film, e deja un brand şi va ajunge la editia XX în 2021.Este, de departe, cel mai cunoscut eveniment cultural din oraş, datorită regizorului Tudor Giurgiu, directorul festivalului, si criticului de film Mihai Chirilov, care face selecţia filmelor

#Festivalul Untold, cu o primă ediţie foarte occidentală şi memorabilă anul acesta, a fost evenimentul cel mai important al programului Cluj-Napoca 2015 Capitala Europeană a Tineretului. Ar fi păcat să eşueze lamentabil şi mercantil, in stil balcanic.

#Festivalul Electric Castle, muzică electronică la Castelul Banffy, de trei editii, pe trend ascendent, indiferent de vreme.Spectaculos şi cosmopolit, 15 procente dintre spectatori au fost anul acesta din străinătate

#Jazz in the Park, inspirat de un concept american din anii ’70, vesel şi prietenos în/cu parcul din  centrul oraşului. O relaxare all family pentru un week-end muzical, pe iarbă sau în hamace.Festivalul are (de) unde sa crească.

#Festivalul Interferenţe, organizat bianual de Teatrul Maghiar şi deschis noilor tendinţe din teatrul contemporan.Cu prestanţă si stil. Alaturi de Teatrul Bulandra din Bucureşti, Teatrul Maghiar face parte din Uniunea Teatrelor Europene, care reuneşte elita breslei de pe continent.Sunt singurele instituţii de spectacol din România onorate de acest statut, ceea ce spune multe despre repertoriul si trupa de aici, despre directoratul lui Tompa Gabor. Evident, nu aceleaşi lucruri pot fi spuse depre Teatrul Naţional din Cluj, care se zbate în mediocritate şi lipsă de idei.

#Festivalul de dans contemporan Steps, o platformă creativă foarte vie pentru dansatori, coregrafi şi regizori.O nişă în expansiune.

#Toamna Muzicală Clujeană, cel mai vechi festival clujean (din 1965).Aşteaptă un sediu, ca Filarmonica de Stat Transilvania. Centrul de Cultură Transilvania este în stadiul de proiect. De 15 ani.

#Festivalul Internaţional de Carte Transilvania, târg de carte în cortul din Piaţa Unirii şi multe alte activităţi (oarecum) culturale colate, fără identitate deocamdată, şi foarte departe de târgurile de profil bucureştene.De cele europene nici nu poate fi vorba.

# Zilele Municipiului Cluj şi Zilele Culturale Maghiare, ultimele în progres ca diversitate, nivel şi audienţă.O formulă deocamdată incertă de festival popular, prea eclectic. Prea multă mâncare şi prea puţină cultură.

 

Cu cine concurează Clujul?

Candidaturile oraşelor Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara şi Târgu-Mureş la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 au fost acceptate, în urma analizării documentaţiei depuse,  a anunţat recent Ministerul Culturii. Eligibilitatea dosarelor de candidatură a fost validată de experţi ai Comisiei Europene.

Dar, în primul rând, Clujul candidează cu… sine insuşi.Explicaţia ţine de potenţialul oraşului, de vitalitatea culturală foarte mare, de tinerii mulţi şi inventivi, de diversitatea culturală şi… enumerarea ar putea continua. Cuvântul cheie care leagă toate aceste atuuri ale oraşului este implicarea. Altfel spus, găsirea căilor potrivite pentru ca mesajele să ajungă la publicul-ţintă, printr-o comunicare diversă mediatic şi deşteaptă.

Adică un plan media bine articulat care să convingă şi să motiveze.

 

Adrian Ghenie

Paşii următori

Reuniunea de preselecţie, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a oraşelor candidate, va avea loc în perioada 7-10 decembrie, la Bucureşti.

Ministerul Culturii, în calitate de responsabil de organizarea şi gestionarea competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 în România, va organiza întâlnirea de preselecţie a celor patru oraşe- propuneri ale României.

În cadrul acestei întâlniri, juriul va evalua fiecare oraş candidat pe baza candidaturii sale şi pe baza audierii în raport cu obiectivele acţiunii Capitală Europeană a Culturii şi cu criteriile menţionate în apelul pentru depunerea candidaturilor.

Ulterior, nominalizările făcute de ţările din Uniunea Europeană sunt examinate de un juriu independent format din experţi în domeniu.Juriul este format din doi membri nominalizaţi de Uniunea Europeană, doi de Parlamentul European, doi de Consiliul Europei şi un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

 

panoramic cluj 2015

Alte idei, acelaşi obiectiv

Bucureştiul a intrat în competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, cu un concept inovator, Oraşul In-vizibil, care urmăreşte să facă vizibilă cultura şi să aducă arta mai aproape de locuitorii oraşului.

Braşovul actual ştie că nu are meritele necesare unei Capitale Europene a Culturii, însă ştie că are mare nevoie de cel mai frumos titlu pe care îl poate primi un oraş. Acest titlu reprezintă pentru braşoveni mai mult decât o sărbătoare a culturii europene. Braşovul are nevoie de o schimbare majoră în viaţa sa şi invită astăzi Europa să construiască împreună Capitala Europeană a Culturii 2021. Braşovul, singurul oraş de munte din România candidat la titlul de Capitală Europeană a Culturii, propune Europei 2021 un concept cultural apropiat tuturor europenior- Civilizaţia Muntelui”, se arată în aplicaţia depusă de braşoveni.

Punctul forte al proiectului depus de reprezentanţii Ţinutului Secuiesc este acela că ”…oraşul Sfântu Gheorghe consideră parteneri instituţionali oraşele Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Târgu Secuiesc şi Odorheiu Secuiesc. Cele cinci oraşe au numeroase caracteristici asemănătoare (la nivel naţional sunt oraşe mici, majoritatea populaţiei este de etnie maghiară), dar totodată fiecare din ele are puncte tari specifice şi particulare şi înglobează zonele rurale aflate în împrejurimi.”

”Bine aţi venit în cea mai frumoasă capitală de care nu aţi auzit niciodată – Cealaltă Capitală” este inscripţionat pe dosarul depus de municipalitatea din Alba Iulia la Ministerul Culturii, autorii documentaţiei opinând că oraşul este probabil cel mai interesant loc despre care europenii nu ştiu aproape nimic.

Municipiul Tîrgu Mureş este susţinut de oraşele Sovata si Sighişoara. Conceptul general este The learning Hub. ” Oraşul va deveni locul în care oameni ai locului sau cetăţeni ai Europei vor învăţa experimentând diversitate; vor participa la ateliere de manufacturi, vor învăţa meşteşuguri tradiţionale, vor face experimente antropologice contemporane şi vor învăţa să facă voluntariat la SMURD. Intenţionăm să facem două centre mari: Centrul de Artă Performativă şi Centrul Digital’, se arată în aplcaţia mureşenilor.

Pe site-ul care promovează candidatura Iaşiului suntem invitaţi la o călătorie virtuală 3D prin oraş. Iaşul este al cincilea oraş din lume care a dezvoltat o aplicaţie ce oferă posibilitatea unei călătorii virtuale 3D, după Tokio, Paris, Londra şi New York. Aplicaţia a fost produsă în parteneriat public-privat şi reprezintă un instrument inovativ de promovare a patrimoniului cultural şi architectural al Iaşului. Ceea ce ne-am dori şi pentru Cluj…


 

Programul Capitală culturală europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, 52 de oraşe au deţinut acest titlu. Oraşul Sibiu a profitat din plin de acest statut, în sensul cel mai bun al cuvântului, în 2007, alături de Luxemburg.

In acest an sunt încă oraşe capitale culturale europene Mons, din  Belgia, şi Plzeň din Cehia (cu ambiţia declarată de a insufla un nou elan unei regiuni afectate dur de criza economică, la fel ca predecesoarele sale, Lille şi Liverpool), iar anul viitor San Sebastian (Spania) si Wroclaw (Polonia).


 

Susţinere financiară, politică şi instituţională unanimă

Decidenţii europeni au dorit sa aibă o confirmare oficială a susţinerii candidaturii din partea autorităţilor publice locale. Primăria, Consiliul Local şi Consiliul Judeţean ” susţin pe deplin candidatura”, iar partidele politice, (sapte  şi minoritatea maghiară), reprezentate în aceste structuri au semnat un protocol prin care îşi asumă această candidatură ca ” proiect prioritar pentru dezvoltarea oraşului”.

Consiliul Local a alocat în unanimitate 15milioane de euro, iar Consiliul Judeţean 6 milioane, în vara acestui an, pentru bugetul operaţional al proiectului.Primarul şi Preşedintele Consiliului Judeţean sunt membri  în consiliul director al Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană.


 

 

Sate şi oraşe din judeţ, implicate în proiect

Una dintre temele aplicatiei pentru titlul de capitală culturală europeană se referă la implicarea zonei limitrofe a Clujului. ”Candidatura este a oraşului, dar presupune o reţea, deoarece spiritul Clujului nu poate fi despărţit de cel al judeţului si de modul de viaţă specific Transilvaniei.(…) Ca atare, candidatura noastră include şi proiecte care urmează să fie realizate pe o rază de 60 de km în jurul municipiului.” Banii şi logistica, necesare pentru ca în program să poată fi incluse si sate/comune/ oraşe din acest perimetru, vin de la Consiliul Judeţean.

Carmen Ionescu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.