Obeliscul, in dizgratie

 

Obeliscul Carolina este prima statuie laică ce a fost construită în municipiul Cluj-Napoca, dar care, în momentul de faţă, se află într-o stare avansată de degradare. Mai multe inscripţii de pe monument sunt şterse sau pe cale să se degradeze, inclusiv o parte din basoreliefuri, unele litere sunt căzute, iar una dintre cununile de lauri pe care vulturii de pe monument le ţin în cioc lipseşte. Arhitectul Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor şi Siturilor Istorice susţine că respectiva cunună de lauri se află în posesia sa, însă acesta aşteaptă ca monumentul să fie restaurat pentru a returna respectivul obiect. „Una dintre cununile de lauri pe care vulturii o ţin în cioc se află în posesia mea şi aştept s-o pot oferi viitorilor restauratori”, a declarat Virgil Pop.  Arhitectul consideră că un alt subiect delicat este legat de copacii care „umbresc” priveliştea la monument. Acesta consideră că respectivii copaci ar trebui aranjaţi în aşa fel încât monumentul să fie pus în valoare. „Din pricina jafului care s-a produs asupra spaţiului verde din Cluj în ultimele decenii nu e normal să se pună în discuţie diminuarea acestuia. Dacă Primăria vrea să restaureze monumentul e foarte bine, mai ales că reamenajarea pieţei e un mare succes. „Cred că pomii ar putea fi tunşi puţin”, a declarat Virgil Pop. La fel şi reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei sunt de acord cu restaurarea obeliscului. „Noi suntem de acord pentru punerea în valoare a monumentului. Bineînţeles că primăria e responsabilă să administreze monumentul”, a declarat Crişan Viorica, directorul muzeului. Totuşi, problema principală este că în momentul de faţă există foarte puţine persoane sau firme care să fie experţi în restaurarea monumentelor din piatră. „Fiind monument public, intervine problema găsirii unui restaurator în piatră. Sunt puţine persoane de acest gen”, a declarat istoricul Tudor Sălăgean, şeful secţiei de istorie din cadrul Muzeului de Istorie a Transilvaniei.

Renovarea, eşuată în urmă cu doi ani

Reprezentanţii Primăriei municipiului Cluj-Napoca au dorit în urmă cu doi ani să completeze literele de pe obelisc, însă încercarea acestora a eşuat. „ Acum doi ani a mai fost iniţiat un demers pentru completarea literelor de pe obelisc, însă acesta nu s-a concretizat”, a explicat Sălăgean. Istoricul a susţinut că basoreliefurile sunt afectate şi că acestea ar trebui restaurate. Mai mult, conform istoricului clujean, oficialii primăriei ar trebui să găsească specialiştii potriviţi pentru restaurarea obeliscului Carolina, care să hotărască modalitatea prin care monumentul va fi reabilitat. „Primăria trebuie să organizeze comisii de specialişti care să observe atent condiţiile în care trebuie reabilitat monumentul Carolina”, a mărturisit Crişan.

Tundeţi copacii!

Istoricul Tudor Sălăgean consideră că arborii din Piaţa Muzeului ar trebui aranjaţi pentru ca monumentul să fie mai bine pus în valoare în locaţia actuală. „Din punct de vedere al perspectivei, e prea mică piaţa pentru el, dar nu îi văd o altă locaţie. Copacii din jurul obeliscului ar trebui aranjaţi în aşa fel încât monumentul să poată fie văzut mai bine”, a declarat Sălăgean. Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca a afirmat că, deşi copacii împiedică o vizibilitate bună a monumentului, aceştia nu pot fi tăiaţi pentru simplul motiv că, în momentul de faţă, centrul oraşului duce lipsă de spaţii verzi. „Nu putem tăia respectivii copaci pentru că în Cluj-Napoca ducem lipsă de spaţiu verde. Totuşi, vom căuta metode prin care să remediem această problemă delicată”, a declarat viceprimarul Radu Moisin.
 
Festivaluri medievale în Piaţa Muzeului

Reprezentanţii Muzeului de Istorie a Transilvaniei susţin că, dacă statuia ar fi reabilitată, s-ar putea organiza festivaluri medievale în Piaţa Muzeului. „Ar merita ca, după ce se finalizează restaurarea obeliscului Carolina, în Piaţa Muzeului să se desfăşoare Festivaluri Medievale. Clujul ar merita să organizeze asemenea spectacole care ar aduce o mulţime de turişti, iar autorităţile ar putea lua ca exemplu festivalul din Sighişoara. “Cu cât sunt mai mulţi turişti, cu atât bunăstarea comunităţii creşte, putem spune chiar că absolut întreaga comunitate are de câştigat in aceasta situatie”, a susţinut Viorica Crişan.

Promisiuni de restaurare în două săptămâni

Oficialătăţile Primăriei municipiului Cluj-Napoca susţin că au cerut o solicitare la comisia de monumente pentru a restaura obeliscul Carolina şi că vor primi un răspuns în maxim două săptămâni. „Aşteptăm aprobarea de la comisia de monumente, ca apoi să începem reabilitarea monumentului. Nu putem estima care vor fi costurile, pentru că aşteptăm opinia specialiştilor”, a declarat Moisin. Viceprimarul a susţinut că monumentul este unul important pentru Cluj şi că acesta trebuie reabilitat. „În maxim două săptămâni vom primi un răspuns de la comisia pentru monumente şi ne vom consulta cu cei de acolo pentru a stabili cea mai bună metodă de restaurare”, a mărturisit Moisin.

Obeliscul Carolina a fost ridicat în cinstea împărăteasei Carolina, care, impreuna cu soţul ei, împăratul Francisc I,  au efectuat o vizită la Cluj-Napoca. Vizita în municipiu a fost în continuarea celor efectuate de perechea imperială la Bistriţa, respectiv Dej. Ca urmare a acesteia, clujenii au iniţiat un proiect de construire a unui monument. Proiectul s-a oprit din lipsa fondurilor, el fiind realizat în cele din urmă prin donaţia a 16.000 de forinţi a procurorului Clujului, Imre Topler, care spera ca, în urma realizării obesliscului, să îi fie acordat gradul nobiliar pe care îl solicitase. Obeliscul are o înălţime de 10 m, iar pe cele 4 feţe ale sale sunt basoreliefuri cu momente din vizita imperială. Basoreliefurile reprezintă stema Clujului, o inscripţie latină care pomeneşte de această vizită, intrarea cuplului imperial prin Poarta de Mijloc a cetăţii şi unele vizite ale lor la diverse instituţii. Obeliscul propriu-zis, îngerul purtând efigiile într-o cunună de lauri şi cei 4 vulturi de piatră care ţin în plisc lauri sunt opera a doi clujeni – sculptorul Anton Csürös şi profesorul de desen Samuel Nagy, iar reliefurile înfăţişând momente din vizita împăratului au fost realizate de sculptorul vienez Josef Klieber. Obliscul a fost plasat iniţial în actuala Piaţa Unirii (fosta Piaţa Mare). În anul 1898 statuia a fost mutată în actuala Piaţa Muzeului (fosta Piaţa Mică sau Piaţa Carolina Augusta), cu ocazia reamenajării centrului, pentru a face loc statuii lui Matei Corvin.

Tiberiu Hrihorciuc