Obligați să cheltuim 60 miliarde dolari pe arme

81

La 2% din PIB alocare pentru achiziții pentru Armată, atât cât presupune angajamentul României în fața NATO, țara noastră trebuie să cheltuiască 50 miliarde euro (aproape 60 miliarde dolari) în 10 ani, în perioada 2017-2026, cel puțin după previziunile asupra creșterii PIB făcute de CNP.

Este o sumă enormă care a atras deja atenția celor mai mari producători de arme din lume, mai ales în condițiile în care sunt puține state în NATO ce mai alocă asemenea procente ca noi. În fapt, este notorie nemulțumirea (urmată de somații directe) a președintelui SUA, Donald Trump, la adresa aliaților europeni, cu precădere Germania, care au alocări subunitare din PIB pentru arme. Americanii alocă 4,6% din PIB.

În acest timp, „pot afirma fără niciun fel de rezervă că România va continua să aloce procentajul de 2%. Este o decizie a Parlamentului şi a Guvernului României de a continua să facem această alocare şi de a continua să ducem mai departe programele majore de înzestrare, dar şi de modernizare a Armatei Române“, potrivit ministrului Apărării, Mihai Fifor. Bani mulți, interes mare pentru vânzătorii de arme. La București „fac potecă“ nu numai americani, dar și germani, israelieni, olandezi, italieni. Toți vor miliardele pe care România le are de cheltuit pe arme. Iar lucrurile sunt deja în mișcare, unele contracte s-au încheiat, altele urmează să se încheie.

Succint, ce avem până acum: rachete sol-aer Patriot, din SUA, contract de 4,6 miliarde dolari (s-a plătit deja 1 miliard de dolari, în septembrie se plătește încă 1 miliard), transportor blindat trupe 8×8, 230 bucăți, 1 miliard de dolari, General Dynamics – Germania, lansatoare rachete cu bătaie mare, 1,5 miliarde dolari SUA (s-a plătit deja o primă tranșă).

Contracte de 7 miliarde dolari până acum. Și mai urmează. Din ce știm acum, făcut public de MApN, se vor încheia contracte pentru modernizare mașini de luptă, cumpărarea a patru corvete multifuncționale, rachete SHORAD, baterii de coastă și 3.700 de camioane militare și platforme mobile. În total, încă 3 miliarde dolari. Mai avem încă 40 miliarde pentru următorii ani.

Nouă ce ne iese?

În teorie, o mai mare siguranță asupra integrității teritoriale a României și descurajarea agresiunilor potențiale ale unor state ori entități ostile. Dar pentru că banii sunt miza reală a acestor achiziții masive, un fapt recunoscut expres de actualul președinte al SUA, care a tot repetat că în NATO este vorba despre bani, mulți bani, și care este acum cel mai bun agent comercial al Americii.

Ei bine, nu putem cuantifica plusvaloarea care ar urma să rămână în economie, la 50 miliarde dolari cheltuite. Ce știm acum este că transportorul 8×8 se va face la Uzina Mecanică București, corvetele se vor construi la Mangalia și cam atât. Sigur, dacă tot cumpărăm 3.700 de camioane, de 800 milioane dolari, am putea să ne gândim că, la Brașov, fabrica Roman are o istorie de jumătate de secol în domeniu și a lucrat chiar pentru Departamentul de Stat american, fabricând camioane pentru Irak și Afganistan. Nu există însă o strategie în acest sens. Nu există un studiu de impact, Ministerul Economiei, care gestionează politica de offset, nu scoate un cuvânt, avem doar declarații „încântătoare“.

„Majoritatea programelor de înzestrare pe care Ministerul Apărării Naționale urmează să le inițieze, în cadrul strategiei pe termen mediu și lung, se vor baza pe soluții dezvoltate în țară și, ca urmare, vor implica la maximum posibil industria națională de apărare, ceea ce atrage după sine și crearea de noi locuri de muncă înalt calificate, contribuind în mod direct la dezvoltarea economică a țării și, implicit, la atingerea obiectivelor strategice de securitate“, clamează MApN.

În 1989, industria de apărare naţională deţinea aproape 100 de întreprinderi cu circa 130.000 de angajaţi, exportul românesc de armament atingând cifra de 800 milioane dolari. În prezent mai funcționează 22 de întreprinderi cu capital de stat, din care 15 sunt grupate în cadrul CN ROMARM SA.

Sursa: cotidianul.ro