Încă de anul trecut, un drum de servitute a fost mărul discordiei dintre Primăria municipiului Cluj-Napoca şi SC Sport Complex Transilvan SRL, fosta Bază Sportivă Clujana. Ioan Puşcaş, administratorul bazei sportive, consideră că primăria face abuzuri uriaşe împotriva lui, acuzând instituţia de nelegalitate. Meciul dintre aceştia s-a jucat la Tribunalul Cluj, unde Ioan Puşcaş a obţinut câştig parţial de cauză.
În noul Plan Urbanistic General, aprobat cu majoritate de voturi în Consiliul Local la sfârşitul anului 2014, statutul bazei sportive a fost modificat. Mai mult decât atât, în vederea sistematizării malului Someşului din vecinătate, proprietarul bazei a fost obligat să cesioneze către Primărie, pe o lungime de 700 de metri şi 15 metri lăţime, adică 10.500 de metri pătraţi, pentru dezvoltarea unei zone de promenadă. Ioan Puşcaş a relatat că după ce în 2009 baza sportivă a fost utilizată de către clubul de fotbal Universitatea Cluj pentru desfăşurarea meciurilor, primăria clujeană a încercat în repetate rânduri şi prin diferite metode să confişte în mod abuziv 10.500 de metri pătraţi de teren.
”În anul 2009 în februarie, când am închiriat o parte a bazei sportive Clubului Universitatea Cluj secţia fotbal, patronată la acea dată de Primăria Cluj, am făcut un contract pe o perioadă de trei ani de zile în care mi s-a cerut să execut trei construcţii necesare pentru activitatea Clubului Universitatea Cluj (sală restaurant cantină, sală de fitness şi sala de recuperare). De autorizaţia de construcţie ni s-a promis că se vor ocupa domnul Radu Moisin (n.r. fostul viceprimar) şi domnul Teodor Pop, directorul tehnic al Clubului Universitatea Cluj.
Lucrările au fost efectuate aşa după cum au fost solicitate de Primăria Cluj. Ulterior, Primăria a cedat proprietatea Clubului Sportiv Universitatea Cluj domnului Florian Walter, care a pretins că în virtutea contractului are dreptul să construiască clădiri adiţionale pe proprietatea noastră, ceea ce i-ar fi dat dreptul de co-proprietar. Era un prim pas prin care se încerca deposedarea mea de proprietatea Bazei Sportive Clujana (Sport Complex Transilvan). Am refuzat să autorizez orice construcţie pe terenul Bazei şi la intervenţia dumneavoastră, pe atunci prim-ministru, domnul Florian Walter ne-a trimis un fax prin care anunţa că renunţă la construcţii pentru că astfel Clubul Sportiv Universitatea Cluj să poată continua contractul pe care îl avea cu mine.
Deoarece acţiunea mea hotărâtă a expus pe cei care doreau deposedarea mea, Primăria a încercat alte manevre pentru a mă atinge în drepturile ce le am asupra proprietăţii. Astfel, Primăria Cluj a refuzat să dea autorizaţia promisă pentru cele trei construcţii care fuseseră folosite de Clubul Sportiv Universitatea Cluj. Ni s-a condiţionat obţinerea autorizaţiilor de construcţia unei alei pietonale pe porţiunea Bazei de pe malul Someşului pe o lungime de 700 de metri, lucrare ce trebuia executată şi suportată financiar de subsemnatul, ceea ce mi s-a părut un abuz uriaş”, semnalează Ioan Puşcaş.
Ioan Puşcaş: ”Primăria Cluj s-a antrenat într-un fel de vendetă împotriva mea”
”Recent am constatat cu surprindere modificarea statutului Bazei Sportive şi în noul PUG se prevede ca porţiunea de pe malul Someşului din Baza Sportiva Clujana să fie cuprinsă într-o sistematizare ce presupune cedarea unei fâşii late de 15 metri şi lungă de 700 de metri a cărei linie de demarcaţie trece printr-una din construcţiile Bazei, pentru a se acomoda acolo o promenadă. Propunerea mi se pare abuzivă ştiind că proprietatea în sine oferă o promenadă. Este evident că Primăria Cluj s-a antrenat intr-un fel de vendetă împotriva mea.
Cer respectuos să mi se respecte drepturile asupra proprietăţii pe care am achiziţionat-o legal şi am administrat-o legal. Cer să înceteze abuzurile îndreptate împotriva mea. Cer legalizarea construcţiilor făcute la cererea Primăriei care au fost folosite ani de zile de Clubul Sportiv Universitatea Cluj când Clubul era proprietatea Primăriei. Cer renunţarea la planurile de sistematizare care pretind abuziv o parte din proprietatea pe care am pus-o ani de zile la dispoziţia oraşului Cluj şi a Clubului Sportiv Universitatea Cluj.
Vă rog să vă puneţi în situaţia mea. Am investit sume mari în proprietatea Bazei Sportive Clujana, sunt un om corect în afaceri. Nu permiteţi ca sub mandatul dumneavoastră să se facă ilegalităţi şi abuzuri care vă vor dezonora în viitor. Mă bazez pe simţul dreptăţii pe care cred că îl aveţi şi pentru care aţi fost ales in funcţia de primar al Clujului. Aveţi posibilitatea să îndreptaţi o nedreptate care mi s-a făcut şi mi se face în continuare”, completează Ioan Puşcaş.
Problema dintre Ioan Puşcaş şi primărie, pe masa judecătorilor clujeni
După aproximativ un an, problema rămânând nerezolvată, Ioan Puşcaş a mers mai departe şi a acţionat primăria în instanţă. Pe rolul Tribunalului Cluj este înregistrată Cererea de chemare în judecată, având ca reclamantă SC Sport Complex Transilvan SRL, prin care s-a solicitat revocarea parţială a prevederilor HCL nr. 493/2014 în sensul radierii prevederilor care vizează instituirea servituţii de utilitate publică pe terenul reclamantei şi obligarea Primăriei Cluj-Napoca să emită un certificat de urbanism prin care, pentru lucrările propuse, să nu fie solicitat avizul arhitectului-şef, în sensul aplicării dispoziţiilor Art. 56, alin ( 5) din Legea nr. 350/2001 care spune că ”Valabilitatea prevederilor documentaţiilor de amenajarea teritoriului se extinde de drept pentru acele investiţii care au început în timpul perioadei de valabilitate, până la finalizarea acestora”.
Primăria cere respingerea acţiunii şi arată că este inadmisibil ca autoritatea publică locală să emită certificat de urbanism fără solicitarea avizului arhitectului-şef.
În al doilea rând, instituţia mai arată că ”instituirea servituţii de utilitate publică s-a făcut cu respectarea prevederilor legale aplicabile, în acord cu criteriile deduse dintr-o viziune de ansamblu asupra dezvoltării oraşului. Aceasta e una din sarcinile esenţiale ale PUG pentru că asigură o dezvoltare sistematică, durabilă, eficientă. Pe de altă parte, din analiza situaţiei concrete, rezultă că atât interesul public şi cel al deţinătoarei terenului pot fi materializate, armonizate, în interesul ambelor părţi”.
Primăria explică în continuare că ”servitutea a fost instituită pe un teren inclus în Unitatea Teritorială de Referinţă Ve= Zona verde de protecţie a apelor sau cu rol de culoar ecologic. Zona cuprinde porţiuni ale culoarelor râului Someşul Mic şi Canalului Morii, ce includ albiile minore, amenajările hidrologice, cele de maluri, fâşii sau spaţii verzi, circulaţii pietonale şi velo, mobilier urban etc., precum şi făşiile de protecţie a cursurilor de apă secundare – pâraielor – de pe versanţi. Culoarele aferente cursurilor de apă oferă oportunitatea dezvoltării unei reţele de spaţii verzi ce pot include trasee pietonale şi deci crearea unor legături avantajoase în structura urbană.
Deci a fost instituită pe malul Someşului pentru a crea o fâşie de spaţiu verde şi o legătură pietonală între podul peste Someş în dreptul podului din zona str. Oaşului şi str. Fabricii (podul peste Someş). Acest tronson propus pe malul Someşului are aproximativ 700 m. în dreptul bazei sportive Clujana, aproximativ 750 m. în dreptul fabricii Carbochim şi încă aproximativ 150 m. între Canalul Morii şi str. Fabricii”.
”Această reglementare reprezintă un abuz şi o nelegalitate gravă”
Societatea Sport Complex Transilvan SRL arată că drumul de servitute cerut, nu este justificat, cu atât mai mult cât se termină într-o râpă, arătând că este atât culpa reprezentanţilor primăriei, cât şi a elaboratorilor PUG care nu au făcut o cercetare la faţa locului anterior aprobării unei astfel de documentaţii, iar Ioan Puşcaş, prin plângerea adresată primarului Emil Boc nu doreşte altceva decât să i se respecte dreptul la proprietate:
”Oportunitatea unei astfel de reglementări este cu atât mai mult nejustificată cu cât aşa zisa cale de servitute pe care ne-o solicitaţi la acest moment se finalizează într-o râpă. Separat de acest element esenţial şi principal al motivului de nelegalitate arătat mai sus, vă solicităm imperativ să aveţi în vedere faptul că situaţia pe care v-o supunem dezbaterii reprezintă un abuz şi o nelegalitate gravă raportată la modul în care ne este încălcat în mod iremediabil dreptul la proprietate, referitor la modul defectuos în care s-au făcut noile reglementări PUG, fără a se ţine cont sub nicio formă de realitatea de la faţa locului, nici de scopul Legii 350/2001 care implică obligativitatea unui PUG nou de a fi elaborat referitor la situaţiile concrete, pe zone studiate şi autorizate – cum este cazul nostru, în caz contrar trebuind să prevadă cheltuielile necesare realizării servituţilor publice”.
Primăria l-a contrazis pe Ioan Puşcaş
În contradictoriu cu cele afirmate de Ioan Puşcaş primăria susţine că, ”construcţia existentă nu este afectată de servitute şi nici nu se impune ”renunţarea la toată investiţia deja efectuată”. Printr-o nouă autorizaţie se poate revizui propunerea de amenajare a parcării astfel încât să preia cea mai mare parte a parcării deja amenajate şi servitutea solicitată de noi. Şi repetăm, servitutea nu ”trece…peste o construcţie existentă”. Servitutea reglementată nu blochează ”complet accesul la terenurile existente” şi ”orice fel de activitate”. Investiţia ”Dezvoltare baza sportivă” pentru care a fost întocmit PUD poate fi continuată după adoptarea proiectului la cerinţa preluării servituţii.
Stabilirea servituţii de utilitate publică pentru zona în litigiu nu s-a făcut cu exces de putere, ci cu respectarea prevederilor legale din materia urbanismului şi în considerarea interesului public, cu respectarea competenţelor şi atribuţiilor exclusive stabilite de legiuitor în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale”.
Primăria: O astfel de acţiune este inadmisibilă
Primăria municipiului Cluj-Napoca consideră această acţiune ca fiind una inadmisibilă, deoarece instanţa nu are capacitatea de a schimba un PUG, ”consiliul local având atribuţii exclusive în acest sens”
”Autoritatea administrativă este singura care poate exprima şi adopta soluţii de configurare urbanistică menite a schimba înfăţişarea urbei, în condiţiile legii. În caz contrar, cenzura raţiunilor de oportunitatea şi urbanism care stau la baza adoptării noului PUG s-ar realiza de către instanţă cu depăşirea competenţei şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat.
Considerăm că o astfel de acţiune prin care se doreşte modificarea parţială a PUG pe cale judecătorească este inadmisibilă deoarece ceea ce se solicită de către reclamantă presupune reconfigurarea administrativă şi urbanistică a unei zone de către instanţă. Ori, nu este posibil ca instanţa să procedeze la modificarea substanţei unui plan urbanistic cu caracter director, consiliul local având atribuţii exclusive în acest sens”, arată primăria.
Ioan Puşcaş a ieşit învingător
În cele din urmă, după ce Ioan Puşcaş s-a opus acestui demers al municipalităţii, omul de afaceri clujean a obţinut câştig parţial de cauză la prima instanţă.
”Admite în parte cererea. Anulează în parte Hotărârea Consiliului Local Cluj-Napoca nr. 493/22.12.2014, în ceea ce priveşte prevederile referitoare la “Aprobarea documentaţiei – Actualizare Plan Urbanistic General al Municipiului Cluj-Napoca”, pentru Careul 23, vizând terenul reclamantului, astfel cum acesta este identificat prin actele anexa, in sensul radierii prevederilor care vizează instituirea servituţii publice pe terenul reclamantului. Respinge în rest cererea, ca fiind neîntemeiată. Ia act că reclamantul urmează a solicita cheltuielile de judecată pe cale separată”, se arată în soluţia pe scurt.
