În oraşul unde impozitul a crescut cu 500%, o clujeancă demonstrează că aceste hotărâri sunt nelegale

414

O clujeancă încearcă să demonstreze nelegalitatea Hotărârilor de Consiliu Local (HCL) privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădire, hotărâre ce a stârnit numeroase controverse. ”Sperăm să vă convingem să revocaţi aceste acte administrative nelegale, evitând astfel, încărcarea bugetului local cu cheltuieli de judecată ce, eventual, vor fi generate de un litigiu în faţa instanţei”, le adresează clujeanca reprezentanţilor primăriei.

 

Printr-o plângere prealabilă, o clujeancă susţine că hotărârea privind majorarea cu 500% a impozitului pe clădire este nelegală. Susţinerile acesteia se referă la Hotărârile de Consiliu Local (HCL) privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile şi taxele locale pentru 2017, arătând că acestea sunt neîntemeiate.


Monica Tripon este proprietara unui imobil situat în Cluj-Napoca pe strada Iuliu Maniu nr. 40, imobil ce face obiectul HCL nr. 674/2016, act administrativ prin care s-a majorat impozitul asupra apartamentului ce îl deţine, cu 500%, considerându-se că aceasta face parte dintr-o clădire neîngrijită.

Una dintre hotărârile pentru care clujeanca cere revocare parţială este HCL nr. 649/28.11.2016. Analizând această hotărâre, Monica Tripon arată că Hotărârea este nelegală. Concret, din analiza unor texte de lege (Legea 227/2015 – Art. 489: Majorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţene) rezultă că legiuitorul, în derularea procedurii de majorare cu până la 500% a impozitului pentru imobilele neîngrijite, a impus adoptarea următoarelor hotărâri de consiliu: o primă hotărâre – cea de stabilire a criteriilor de încadrare în categoria imobilelor neîngrijite şi o a doua categorie de hotărâri – acte administrative individuale – prin care este decisă majorarea impozitului cu până la 500% pentru fiecare imobil neîngrijit în parte, individualizându-se cuantumul majorării impozitului raportat la gradul de ”îndeplinire” a criteriilor stabilite prin HCL adoptată anterior.

Cu alte cuvinte, clujeanca explică că ”procedura instituită de Legea 227/2015 şi de Normele sale de aplicare impune adoptarea a două categorii de hotărâri de consiliu: o prima HCL, care reprezintă un act administrativ normativ, în timp ce celelalte HCL sunt acte administrative individuale, ce stabilesc, fiecare în parte, obligaţii în sarcina proprietarilor clădirilor neîngrijite, aceste hotărâri adaptând majorarea impozitului în funcţie de criteriile anterior decise.

Consiliul local Cluj, ignorând dispoziţiile legii, a adoptat două hotărâri cu caracter normativ: HCL nr. 343/2016 care stabileşte criteriile de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite, modificată ulterior (prin HCL 389/2016 şi HCL 417/2016) şi HCL nr. 649/2016 prin care s-a decis majorarea cu cota maximă permisă de lege, de 500%, a impozitului tuturor clădirilor care sunt neîngrijite. Cu alte cuvinte, Consiliul local Cluj a adoptat un al doilea act cu caracter general, impersonal şi obligatoriu, deci un al doilea act cu caracter normativ, deşi procedura instituită de dispoziţiile Codului fiscal şi a Normelor sale de punere în aplicare impun adoptarea unei singure HCL cu caracter normativ – cea de stabilire a criteriilor de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite şi a câte unei HCL cu caracter individual, pentru fiecare imobil în parte.

Raţiunea pentru care legiuitorul a stabilit această procedură este clară: majorarea impozitului este o sancţiune adresată proprietarilor care şi-au neglijat proprietăţile, sancţiune care urmează a fi individualizată raportat la gradul de deteriorare al imobilului, astfel încât fiecare proprietar neglijent să fie sancţionat proporţionat cu culpa sa”.

 

Majorarea impozitului trebuia analizată pentru fiecare caz în parte

Clujeanca arată că nu se poate pune semnul egalităţii între un proprietar al cărui imobil  este deteriorat în proporţie de 25% şi unul al cărui imobil este în ruină, sens în care şi legiuitorul a stabilit că sancţiunea majorării impozitului să se facă cu până la 500%, în mod clar proporţional cu gradul de deteriorare, deci şi gradul proprietarului.

”Legiuitorul a stabilit, în cuprinsul pct. 168 din HG 1/2016 lit.a, criteriile care pot fi luate în considerare la încadrarea în categoria clădirilor neîngrijite: ”stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, faţade nereparate/necurăţate/netencuite/nezugrăvite, geamuri sparte sau alte situaţii de asemenea natură”. Din simpla lectură a acestor criterii rezultă că nu se poate pune semnul egalităţii între clădirile care sunt într-o stare avansată de degradare sau în stare de paragină şi cele care au faţade necurăţate sau geamuri sparte, chiar dacă ele pot fi încadrate în categoria clădirilor neîngrijite.

În plus, în cuprinsul Legii 227/2015, s-a stabilit că, în cazul în clădirilor neîngrijite, impozitul să poată fi majorat cu până la 500%. În acest context, era uşor de înţeles faptul că legiuitorul a urmărit sancţionarea diferită a proprietarilor neglijenţi, în funcţie de gradul de deteriorare al imobilului, deci raportat la culpa fiecăruia dintre noi. Astfel, majorarea impozitului trebuia analizată pentru fiecare caz în parte, urmând a fi impus o majorare diferită, de până la 500%, ce urma să fie cuantificată în cuprinsul unei HCL individuale, HCL care trebuia să fie rezultatul analizei gradului de deteriorare al fiecăruia imobil în parte, deci a culpei fiecărui proprietar în parte.

În rezumat, din analiza textelor de lege ce reglementează procedura de sancţionare a proprietarilor ce deţin imobile neîngrijite rezultă faptul că atât aplicarea sancţiunii constând în majorarea impozitului, cât şi individualizarea acesteia – prin stabilirea cuantumului acestei majorări, se fac în cuprinsul unui act administrativ individual, ţinându-se cont de gradul de deteriorare al imobilului, deci de culpa proprietarilor.

Consiliul Local Cluj a denaturat dispoziţiile legii atunci când a adoptat HCL nr. 649/2016 – act administrativ normativ, stabilind pentru toţi proprietarii imobilelor neîngrijite o majorare de impozit în cota maximă de 500%. În acest fel, scopul urmărit de legiuitor, acela de a fi sancţionaţi proprietarii neglijenţi proporţional cu culpa lor, a fost denaturat. În plus, în momentul în care a fost adoptat acest act administrativ a fost ignorată şi procedura impusă de Codul fiscal şi Normele sale de aplicare, procedură care impune o singură hotărâre cu caracter normativ – ce să stabilească criteriile de încadrare în categoria clădirilor neîngrijite şi o serie de hotărâri cu caracter individual – care să stabilească atât necesitatea sancţionării, cât şi cuantumul de majorare al impozitului, raportat la gradul culpei fiecărui proprietar.

 

Altă hotărâre, altă nelegalitate

Analizând HCL nr. 674/2016 prin care a fost majorat cu 500% impozitul datorat de Monica Tripon pentru apartamentul în care locuieşte a demonstrat nelegalitatea şi acestui act administrativ, neţinându-se cont de situaţia particulară a imobilului ei, impunându-se un cuantum al majorării impozitului stabilit în mod general pentru toate clădirile neîngrijite, nu o sancţiune proporţională cu gradul de deteriorare a imobilului care îi aparţine.

”Nelegalitatea HCL nr. 649/2016 atrage după sine şi nelegalitatea acestei a doua hotărâri atacate de noi. După cum am arătat anterior, atât aplicarea sancţiunii constând în majorarea impozitului, cât şi individualizarea acesteia – prin stabilirea cuantumului acestei majorări, se fac în cuprinsul aceleaşi hotărâri de consiliu local, ţinându-se cont de gradul de deteriorare al imobilului, deci de culpa proprietarilor. Mai exact, organul deliberativ trebuia să se aplice asupra situaţiei particulare a fiecărui imobil în parte, analizând dacă imobilul se încadrează în categoria celor neîngrijite, deci s-ar impune sancţionarea sa, şi stabilind care va fi cuantumul majorării aplicat, raportat la gradul de deteriorare al imobilului.

În ceea ce ne priveşte, cuantumul majorării impozitului nu a fost stabilit individual, ţinându-se cont de starea în care se află clădirea în care este situat apartamentul ce îmi aparţine, astfel cum cere legea. După cum bine ştiţi, Consiliul local Cluj a adoptat o hotărâre cu caracter normativ (HCL nr. 649/2016) care impunea aceeaşi majorare a impozitului pentru toate clădirile neîngrijite şi a adoptat apoi HCL nr. 674/2016, în baza hotărârii cu caracter normativ HCL 649/2016. În acest fel, a fost ignorat imperativul de a exista o analiză a stării imobilului care ne aparţine, analiză din care să rezulte nu doar ca acesta ar fi neîngrijit, ci şi care ar fi valoarea majorării impozitului care s-ar impune raportat la situaţia particulară a imobilului meu”, spune Monica Tripon.

Strada iuliu maniu nr 40

Certificatul de urbanism, emis nelegal de către Primărie

Monica Tripon arată că un alt motiv de nelegalitate al HCL nr. 674/2016 este încălcarea art. 14 alin 1. C. civ., conform căruia: ”Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile civile cu bună-credinţă, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri”.

Forma finală a Regulamentului de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor şi terenurilor neîngrijite a fost adoptată în data de 6 iulie 2016. Abia ulterior acestui moment a început etapa de identificare a imobilelor neîngrijite şi de întocmire a fişelor de evaluare de către poliţiştii locali. După momentul întocmirii fişelor de evaluare, deci cel mai devreme în cursul lunii august 2016, au început a fi comunicate somaţii către proprietari, somaţii în cuprinsul cărora era stabilit ca termen de finalizare a lucrărilor data de 30 noiembrie 2016.

Cu alte cuvinte, prin demararea în luna august 2016 a procesului de comunicare a somaţiilor către proprietari şi stabilirea termenului limită pentru finalizarea lucrărilor pentru data de 30 noiembrie 2016, Consiliul Local Cluj a acordat un interval de maxim 4 luni. .

Însă, imobilul în care clujeanca locuieşte, situat pe strada Iuliu Maniu, nr. 40, se încadrează în categoria monumentelor istorice, iar textele de lege spun că obţinerea unei autorizaţii de construcţie pentru efectuarea unor lucrări de reparare a imobilului în cauză. Concret, obţinerea unei asemenea autorizaţii pentru imobilul clujencei poate dura până la 1 an, fiind necesar un certificat de urbanism, avizele diferitelor autorităţi printre care şi Ministerul Culturii şi, în final, eliberarea autorizaţiei de construcţie.

”În ceea ce priveşte certificatul de urbanism, vă învederăm un aspect pe care ar trebui să îl cunoaşteţi, acela că doar eliberarea sa a durat 25 zile, deşi funcţionarii Primăriei Cluj-Napoca nu au avut de analizat vreo documentaţie laborioasă pentru soluţionarea cererii. Deşi din conţinutul acestui certificat rezultă că NU am avea nevoie de o autorizaţie de construcţie, dispoziţiile legii nu pot fi ignorate, cu atât mai mult cu cât fapta constituie infracţiune.

Certificatul de urbanism emis de dvs. încalcă dispoziţiile legii, sens în care va fi nevoie de emiterea unui al doilea astfel de act, care să stabilească care sunt avizele necesare obţinerii autorizaţiei. În mod cert, va fi nevoie de un aviz de Ministerul Culturii, aspect la care inclusiv legiuitorul face trimitere (în pct. 168, lit. f din Titlul IX al HG nr. 1/2016).

În lipsa unui certificat de urbanism legal emis nu avem cum să demarăm procedura obţinerii unei autorizaţii de construire, ceea ce pune în sarcina dvs. culpa nereparării imobilului care ne aparţine. Or, dat fiind faptul că certificatul de urbanism pe care l-aţi eliberat poate fi considerat doar un act de instigare la săvârşirea unei infracţiuni, dar în niciun caz nu poate fi folosit pentru repararea imobilului nostru, este evident că HCL nr. 674/2016 prin care am fost sancţionată cu majorarea impozitului încalcă principiul bunei credinţe”, mai arată clujeanca.

 

Clujeanca: Dacă dădeam curs certificatului de urbanism, înfăptuiam o infracţiune

Pe de altă parte, Monica Tripon spune că şi dacă certificatul de urbanism ar fi fost corect întocmit şi ar fi indicat avizele necesar a fi obţinute pentru obţinerea autorizaţiei, era imposibilă obţinerea autorizaţiei de construcţie în intervalul de 4 luni.

”Este un fapt de notorietate că obţinerea avizelor care nu emană de la Ministerul Culturii durează cel puţin două luni, în timp ce avizul Ministerului Culturii poate dura şi mai mult. În plus, după obţinerea tuturor acestor avize este necesară depunerea documentaţiei în vederea emiterii autorizaţiei de construcţie, etapă care, la rândul ei, este unanim cunoscut că durează câteva luni. În aceste condiţii, nu putem decât să concluzionăm că ne aflăm în faţa unui act administrativ ce încalcă principiul bunei credinţe, deci încalcă dispoziţiile articolului 14. C civ.

Astfel, prin tergiversarea aplicării dispoziţiilor art. 489 din Legea 227/2015 aţi impus ca într-un interval de 4 luni să se realizeze toate aceste etape pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, având perfectă cunoştinţă de faptul că ele nu pot fi îndeplinite (în mare parte datorită funcţionarilor serviciilor dvs. – certificatul de urbanism nelegal emis, căruia dacă îi dădeam curs, înfăptuiam o infracţiune).

În acest context, faţă de subsemnata, apăratul local al municipiului Cluj-Napoca a avut o atitudine care distorsionează scopul legii şi încalcă principiul bunei credinţe: a tergiversat aplicarea legii, consecinţa fiind aceea ca termenul acordat pentru repararea imobilului nu putea fi respectat, aspect de care aveau perfectă cunoştinţă, nu m-a somat şi totuşi a aplicat sancţiunea majorării impozitului, la cota maximă, fără ca măcar să analizeze gradul de deteriorare al imobilului pentru a individualiza cuantumul majorării”, încheie Monica Tripon prin avocat.

strada iuliu maniu nr. 40 1

Ce spun reprezentanţii primăriei

Referitor la faptul că HCL nr. 649/2016 încalcă prevederile legale aşa cum spune clujeanca, reprezentanţii primăriei informează că susţinerile Monicăi Tripon sunt neîntemeiate, motivând că această cotă de impozitare de 500% cu care s-a majorat impozitul pentru clădirile şi terenurile neîngrijite este o măsură care ţine de competenţa sa exclusivă în materia stabilirii impozitelor şi taxelor şi nicidecum un abuz de drept.

”Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, în procedura de majorare a impozitului pentru clădirile neîngrijite, a respectat întocmai dispoziţiile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cât şi cele ale pct. 168 din Titlul IX al HG nr. 1/2016 (n.r. Legea la care face referire Monica Tripon)”, transmite Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Cluj-Napoca.

Faţă de criteriile de impozitare, reprezentaţii primăriei spun că ”nu se regăsesc norme juridice care să impună consiliului local să stabilească cote diferenţiate de majorare a impozitului pe clădire, raportat la gradul de deteriorare al imobilului şi la culpa proprietarilor, după cum în mod eronat reclamă petenta în cuprinsul plângerii”.

Cu privire la termenul de patru luni pentru a obţine autorizaţia de construcţie, primăria consideră că ”este un termen rezonabil pentru proprietarii de bună-credinţă care deţin clădiri neîngrijite pentru a ieşi din pasivitate şi a se încadra în situaţia de exonerare de la majorarea impozitului”.

LĂSAȚI UN MESAJ