Pădurea de 600.000 de euro a unei familii împărțită între ”băieții deștepți” din Cluj. Printre beneficiari se numără și Prim-Procurorul Petru Secan

4788

O familie reclamă faptul că este îndreptățită să primească o suprafață de câteva sute de hectare de pădure și pășune, în valoare de aproximativ 600.000 de euro, și reclamă faptul că membrii comisiei de retrocedare au dat cu acte false suprafețe de teren la persoane care nu erau îndreptățite. Cazul este disputat în instanțele din Huedin, dar oamenii nu au avut succes. Printre beneficiarii retrocedărilor se numără și Prim-Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin, Petru Secan.

Morar Silvia Doina și mama ei, Lucreția Sărătoc, spun că sunt moștenitoarele a câteva sute de hectare de pădure și pășune din zona de graniță a județului Cluj cu Oradea.

Morar este într-o situație destul de sensibilă: mama a doi copii mici, suferă de o boală autoimună, iar soțul ei muncește în străinătate pentru a putea să își întrețină familia și să plătească ratele la o locuință din zona Baciu.

Salvarea lor ar fi recuperarea unei moșteniri impresionante, în valoare de aproximativ 600.000 de euro, care constă în câteva sute de hectare de pădure și pășune.

Însă, potrivit Lucreției Sărătoc, care se ocupă de procesele de recuperare a moștenirii, terenurile respective ar fi fost retrocedate ilegal de membrii comisiei de fond funciar din Bucea (comuna Negreni) și de șefii Composesoratului Urbarial Plaiul Măgurii Bucea.

Printre beneficiarii retrocedărilor se numără Prim-Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria din Huedin, Petru Secan, care este verișor cu unul dintre cei care au făcut parte din comisia de retrocedare a pădurilor.

Întrebat de modul cum a moștenit suprafața de teren din localitatea Bucea, care apare în declarația de avere, procurorul Petru Secan a replicat extrem de iritat. ”Trimiteți-o pe Sărătoc la DNA să mă cerceteze! Vă rog să mă scuzați, dar am foarte mult de muncă”, a declarat procurorul Secan.

Potrivit Lucreției Sărătoc, ”șefii composesoratului, Ilea Vasile Turcu, Stoica Mircea și alte persoane influente, dețin în moștenire, după mai multe nume de familii, suprafețe mari de teren care sunt proprietăți particulare. Ilea Vasile, actualul șef al composesoratului, revendică 15 hectare, Stoica Mircea revendică tot 15 hectare, Radu Secan, viceprimarul comunei Negrei și vărul procurorului Secan de la Huedin, a revendicat 10 hectare, Paulina Secan, mama lui Radu Secan, a revendicat 5 hectare, etc. Toate aceste proprietăți sunt ale antecesorilor mei. În perimetrul respectiv funcționează cariera de piatră Rocas SRL pe un contract încheiat de Stoica Mircea. Pentru că este o zonă turistică s-au vândut mai multe parcele de terenuri. Printre acestea se numără suprafețele de teren pe care s-au construit restaurantele Vegas sau Auto Grill SRL, iar alții primesc ilegal subvenții de la APIA”.

 

Cercetare făcută la o cafea

Inițial, cele două femei au apelat la instanțele civile din Huedin pentru a primi suprafețele de teren asupra cărora ridică pretenții, dar au pierdut procesele.

Apoi, au făcut plângeri penale împotriva membrilor comisiei de fond funciar, sesizând o serie de falsuri și nereguli în atribuirile făcute, iar dosarul de cercetare a fost instrumentat de procurorul Munge Florin care lucra în subordinea prim-procurorului Secan de la Huedin. Fără să facă nici o audiere a persoanelor implicate sau să verifice actele în baza cărora terenurile au ajuns la alte persoane, Munge a clasat cazul. Principala lui motivație a fost că plângerea a fost semnată Lucreția Sărătoc și nu de Morar Silvia Doina, chiar dacă femeia era împuternicită notarial să își reprezinte fiica în hățișul birocratic al justiției. Inițial femeia a depus plângere penală și împotriva Eugeniei Secan, soția procurorului Secan, care lucrează la OCPI Huedin, dar pe parcursul procesului și-a retras plângerea făcută împotriva ei.

În cadrul dosarului de cercetare, ”cei acuzați nu au fost audiați de procurorul de caz, nu s-a făcut nicio adresă către Prefectura Cluj pentru a verifica afirmațiile făcute, chiar dacă în plângere s-a făcut referire la folosirea mai multor documente false în baza cărora persoanele acuzate au intrat în posesia pădurilor și pășunilor din zona respectivă. Procurorul nu a avut nicio inițiativă, nici măcar pe mine nu m-a audiat! Deși am făcut referire la abuzurile în serviciu făcute de membrii Comisiei de fond funciar, procurorul nu a făcut nicio adresă Primăriei Negreni și nu s-a verificat atribuțiile membrilor comisiei împotriva cărora am făcut plângerea penală. Nu s-au verificat actele celor care au fost împroprietăriți în locul nostru. Trebuiau doar verificate cărțile funciare, dar nu s-a emis nici măcar o adresă către OCPI pentru a se constata nelegalitățile făcute și nici măcar nu s-a verificat autenticitatea actelor traduse în baza cărora au fost făcute restituirile frauduloase”, spune Sărătoc.

Ea mai adaugă faptul că la procesele civile, când a ridicat problema falsurilor din dosar, instanța i-a recomandat să facă plângere penală, iar acum procurorii îi spun că ar trebui să se reîntoarcă în instanțele civile pentru a își găsi dreptatea.

Femeia atrage atenția asupra faptului că în cadrul procesului de fond (1765/242/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Huedin) șeful composesoratului a depus o traduce falsificată a unei foi de carte funciară făcute de traducătorul autorizat Mariana Șandor din Huedin.

 

Clasare indiferent de dovezi

După clasarea dosarului, Lucreția Sărătoc s-a adresat instanței pentru a contesta decizia procurorilor, iar procesul a fost de judecătorul Vasile Grunea care a trimis dosarul la parchet pentru refacerea cercetărilor.

Potrivit magistratului de la Judecătoria Huedin, ”instanţa consideră că soluţiile date de Parchet în cele două ordonanţe nu sunt corecte, ele nebazându-se pe o cercetare punctuală a tuturor aspectelor invocate de petentă, cercetarea şi motivarea soluţiilor bazându-se în mod exclusiv pe aspectele reţinute de instanţa civilă, în condiţiile în care petenta contestă legalitatea şi autenticitatea unor înscrisuri folosite de părţi în acel proces, înscrisuri care au stat la baza pronunţării sentinţei civile, precum şi aspecte de corupţie în sarcina unor membrii ai Comisiei locale”.

De asemenea, judecătorul Grunea a dispus ca Sărătoc să fie audiată, să fie verificate aspectele cu caracter penal invocate de petentă în plângerile penale formulate în completările la acele plângeri inclusiv aspectele descrie punctual în plângerea depusa la Parchetul ICCJ DNA, să se analizeze hărţile vechi depuse de petentă, harta originală şi hărţile depuse de Composesorat, şi să se stabilească dacă sunt diferenţe între aceste documente. De asemenea, instanța a dispus obligarea Composesoratului să depună o listă a persoanelor care au cerut să intre în composesorat şi cu ce suprafeţe au intrat anterior anului 1989 şi după Revoluţie, verificarea condiţiilor şi corectitudinea celor 2 tabelele nominale depuse de Composesorat în procesul civil şi care cuprind posibile suprafeţe mai mari nereale în comparaţie cu vechile amplasamente şi drepturile înscrise în Cf, să se verifice Hărţile cadastrale originale, etc. Practic, judecătorul Grunea i-a trasat procurorului modalitatea în care ar trebui anchetat acest caz.

Însă, și după aceste dispoziții, rezultatul cercetărilor penale a fost același. Clasare!

 

 

Acuzată că bate câmpii

Avocații inculpaților spun că ”sunt simple afirmații nereale ale petentei susținerile ca ”membrii comisiei locale de fond funciar ai comunei Negreni ar fi sustras cererea reală de reconstituire a dreptului de proprietate depusă de către Ile Tatiana, precum și cea depusă de petenta și soțul său în anul 2005, și le-au înlocuit cu altele, evident cu suprafețele modificate”. Singurele cereri formulate vreodată de către persoanele indicate sunt cele care au fost depuse și la dosarul cauzei de față și la cel civil (1765/242/2010) al Judecătoriei Huedin și se regăsesc în original la dosarul de fond. În realitate, niciuna dintre cereri nu a fost însoțită de nici un fel de acte doveditoare, așa cum rezultă din simpla analiză a dosarului de fond funciar”

 

 

Procurorul Secan era Maxim pentru Securitate

Potrivit unei note a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, procurorul Petru Secan nu a fost colaborator al Securității. Cu toate acestea, în aceeași notă se arată că procurorul a fost recrutat de Securitate când era pe băncile școlii. ”Domnul Secan Petru a fost recrutat la vârsta de 15 ani și patru luni, pe când era elev la Liceul Unirea din Cluj, având nume conspirativ Maxim. Deși domnia sa a semnat la data de 05.03.1983 Angajament, iar legătura cu organele de Securitate a încetat la data de 05.03.1986, conform Fișei colaboratorului din rândul elevilor, aflată în dosarul mai sus menționat, nu se regăsesc documente care să ateste transmiterea de informații Securității de către domnul Secan Petru, astfel încât să se poată circumscrie noțiunii de colaborator al Securității”, arată nota CNSAS.

 

 

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ