Panică în PSD. Legea amnistiei și grațierii resuscitată

A doua zi după pierderea alegerilor, Victor Ponta a transmis partidului său apelul de a vota împotriva legii amnistiei, spunând că ”toţi cei din coaliţie vom vota pentru respingerea definitivă a Legii amnistiei şi graţierii şi pentru încuviinţarea cererilor justiţiei. E un prim mesaj că am înţeles ce ne-a transmis electoratul”. Și așa a fost timp de o săptămână, după care deputatul Nicolae Păun, inițiatorul proiectului de lege alături de deputatul Mădălin Voicu, a anunțat că pregătește un nou proiect de grațiere colectivă, pentru pedepse între 1-5 ani.

Proiectul urmează să fie depus la finalul acestei sesiuni legislative sau în sesiunea care debutează în februarie. Referitor la  motivul  pentru care vrea ca acest proiect de lege să fie resuscitat, Nicolae Păun a spus că premisa pe care s-a construit primului proiect – sistemul de penitenciar este aglomerat  a rămas valabilă.

”Eu cred ca dacă am trecut de alegeri, avem un nou proiect care vizează grațiere colectivă pentru pedepse de la 1 la 5 ani, nu pentru amnistie… Eu fac parte dintr-o minoritate, la ei mă gândesc, nu la alte cazuri din Parlament. Sunt în spatele gratiilor 30 000 de persoane care sunt în închisoare. Nu putem caza mai mult de 25 000 de persoane în penitenciare”, a spus Păun.

Geneza legii

Legea amnistiei şi graţierii a prins viaţă în februarie 2013. Atunci a fost înregistrată la Camera Deputaţilor. Iniţiatori au fost deputatul social-democrat Mădălin Voicu şi, din partea Partidei Romilor. deputatul Nicolae Păun. Doi aleşi cu state vechi în Parlament. Mădălin Voicu este deputat din anul 1996 , iar Nicolae Păun este la al patrulea mandat în camera inferioară. Cei doi politicieni s-au gândit să pregătească un proiect de lege prin care să depopuleze închisorile de deţinuţii condamnaţi pentru infracţiuni minore. În expunerea de motive este invocată legislaţia european și aglomerația din penitenciare, inițiatorii legii arătând că în unităţile din sistemul penitenciar este depăşită capacitatea legală de cazare, în medie cu peste 40 la sută, ceea ce contravine normelor europene în domeniu. ”Pentru ameliorarea acestei situaţii şi, în acord cu principiile unei politici penale unitare, o măsură posibilă ar fi amnistierea infracţiunilor ce nu constituie un pericol social deosebit şi graţierea unor categorii de condamnaţi, care nu au comis fapte penale foarte grave”, se arată în motivarea proiectului de lege.

Forma inițială

Potrivit proiectului iniţial depus pe site-ul Camerei, infracţiunile pentru care Codul Penal şi legile speciale prevăd o pedeapsă cu închisoare de până la patru ani inclusiv sau amendă vor fi amnistiate. La articolul 2 se face referire la graţiere. Iniţiatorii au scris în proiect că se vor graţia toate. Întâi, proiectul de lege a fost trimis către Senat, care a fost prima cameră sesizată. Aici, comisia pentru drepturile omului, cea pentru cercetarea abuzurilor şi combaterea corupţiei, dar şi comisia juridică decid să acorde fiecare câte un aviz negativ. După patru luni de dezbateri, plenul Camerei superioare a Parlamentului decide să respingă legea şi o trimite deputaţilor. Aceştia trebuie să dea votul final pe proiect.

La Camera Deputaţilor, Legea amnistiei şi graţierii este privită cu alţi ochi. Prima comisie care analizează proiectul este cea pentru drepturile omului şi minorităţi naţionale. Preşedinte este este chiar unul dintre iniţiatori, deputatul Nicolae Păun. De aici, amnistia şi graţierea primesc undă verde. Proiectul pleacă mai departe pe circuitul legislativ anevoios din Parlament şi ajunge la Comisia Juridică. În acest loc, legea amnistiei şi graţierii prinde o altă formă. Reuniţi la ceas de seară, câţiva deputaţi jurişti introduc mai multe articole care aruncă în aer scena politică.

„Marțea neagră”

În noaptea de 9 spre 10 decembrie, în timp ce la comisia juridică se aşteptau avize pe legi importante şi la care participau şi ziariști, câţiva deputați s-au întâlnit în secret în Palatul Parlamentului şi au făcut modificări importante la legea amnistiei şi graţierii.

Aşa a primit ziua de 10 decembrie şi numele de „marţea neagră”, pentru că a coincis cu o serie de modificări legislative despre care experţii europeni, dar şi şefii din justiţie au spus că ar avea ca scop protejarea corupţilor.

Ce prevede noul proiect de lege

Cea mai importantă modificare adusă proiectului inițial a apărut chiar în primul articol. Cuantumul pedepsei pentru infracţiunile amnistiate creşte de la patru ani, cât era în proiectul iniţial, la şapte ani.

O modificare esenţială, pentru că se extinde paleta de infracţiuni şi de persoane care ar putea beneficia de această lege. S-au făcut modificări şi la articolul care prevede graţierea. Aici sunt introduse două alineate noi. Primul spune că pedepsele se reduc la jumătate pentru persoanele condamnate şi care au o vârstă de peste 60 de ani. Al doilea: aceeaşi prevedere se va aplica şi condamnaţilor care pot să ateste că suferă de o boală incurabilă în fază terminală.

Uite legea, nu e legea

Pe 18 noiembrie 2014, Camera Deputaţilor a respins proiectul legii amnistiei şi graţierii, fiind înregistrate 293 de voturi în favoarea acestei decizii, un vot „împotrivă” şi o abţinere. Cu o zi înainte, Comisia juridică a decis, în unanimitate, să formuleze raport de respingere la proiectul legii amnistiei şi graţierii. Proiectul legislativ fusese avizat negativ, în prealabil, în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor.

Votul a venit după ce Klaus Iohannis, preşedintele ales al României, a cerut Parlamentului, să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi să o respingă. „Solicit Parlamentului să se ţină de cuvânt şi mâine să pună pe ordinea de zi legea amnistiei şi graţierii şi să o pice. Tot mâine, rog Parlamentul să ia în discuţie toate solicitările venite din partea justiţiei şi să le încuviinţeze pe toate”, a declarat Iohannis, luni, la o zi după câştigarea alegerilor. Şi premierul Victor Ponta a propus în aceeaşi zi respingerea legii. „Primul mesaj pe care trebuie să-l dăm e chiar mâine, la Camera Deputaţilor. Mâine, toţi cei din coaliţie vom vota pentru respingerea definitivă a Legii amnistiei şi graţierii şi pentru încuviinţarea cererilor justiţiei. E un prim mesaj că am înţeles ce ne-a transmis electoratul ieri”, a spus Ponta. Și așa a rămas timp de o săptămână.