Părerea primarilor din județul Cluj despre Noul Cod fiscal: „Să ne așteptăm ca economia să fie dată peste cap”

184

„Guvernul a aprobat astăzi, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri cu impact benefic atât economic, cât și social”. Așa începe documentul publicat pe site-ul Guvernului României, pe data de 8 noiembrie privind schimbările aduse Codului fiscal. Edilii din orașele județului Cluj-Napoca susțin însă altceva în ceea ce privește impactul „pozitiv” pe care această ordonanță îl va avea asupra economiei.

Guvernul a aprobat modificările Codului Fiscal privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit și contribuțiile sociale. Această ordonanță a fost amânată de mai multe ori fiind nevoie de evaluări suplimentare ale impactului pe care aceasta îl va crea. Totodată propunerile schimbărilor Codului fiscal a nemulțumit mii de cetățeni clujeni și din întreaga tară, dar și edili ai orașelor care susțin că va fi afectat bugetul local și totodată investițiile.

Astfel principalele modificări aduse de Guvern la Codul fiscal sunt

În domeniul impozitării societăților, ordonanța adoptată revizuiește sistemul de impunere a microîntreprinderilor, astfel încât vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate și IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro.

De asemenea, se elimină condiția privind realizarea de venituri din consultanță si management. În prezent, firmele care obțin venituri din consultantă și management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, daca aceste venituri nu depășesc 20% din veniturile totale. În acest sistem se includ și persoanele juridice care nu intrau sub incidența acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieței de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc și din domeniul extracției resurselor naturale).

În domeniul contribuțiilor sociale obligatorii, modificările vizează atât reducerea cotelor cumulate ale contribuțiilor sociale obligatorii cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, cât și reducerea numărului contribuțiilor sociale de la 9 (angajat si angajator), la 3.

Se transferă sarcinile fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor.

De asemenea, se stabilește o cotă suplimentară de contribuție de asigurări de sănătate (de 4%, respectiv 8%) pentru condiții deosebite, speciale de muncă.

În domeniul impozitului pe venit, ordonanța prevede reducerea cotei de la 16% la 10%.

Se introduce contribuția asiguratorie pentru muncă în cotă de 2,25% datorată de angajatori. Această contribuție asiguratorie pentru muncă este destinată alimentării Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale și asigurării necesarului pentru plata prestațiilor din domeniul asigurărilor sociale, respectiv indemnizațiile pentru șomaj, indemnizațiile primite pentru concediile medicale sau cheltuielile pentru accidente de muncă și boli profesionale.

Se majorează nivelul venitului lunar brut în funcție de care se acordă deducerea personală. De la 1500 lei la 1950 lei existând o limită de deduceri în funcție de numărul persoanelor aflate în întreprindere și de la 3000 lei la 3600 lei existând o limită de deduce ce se acordă în mod degresiv. Salariații care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se vor acorda deduceri personale.

 

economie

 

Părerea primarilor din județul Cluj-Napoca despre modificările Codului fiscal

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc este de părere că bugetul municipiului riscă să fie afectat din cauza impozitul pe venitul salarial ce va scădea de la 16% la 10%. Având în vedere că fiecare salariat plătește la stat o cotă unică de 16%, din salariul brut se rețin 16% care merg la stat, iar 41,7% din suma adunată se întorc înapoi în municipiu, mai exact la bugetul local.

Având un buget de aproximativ 300 de milioane de euro în 2017 Cluj-Napoca a fost plasat pe locul al doilea din țară după București. Din cauza modificărilor Codului Fiscal, la nivelul orașului s-ar pierde nu mai puțin de 30 de milioane de euro.

Chiar dacă este cea mai mică localitate urbană a județului Cluj, Huedinul are de suferit și el. Primarul orașului s-a arătat nemulțumit și susține că bugetul local va scădea cu 20%, lucru care va da peste cap economia orașului.

„Cel mai frică ne era pentru salariul minim pe economie. De anul viitor, potrivit modificărilor propuse de guvern, salariul brut va include și taxele care acum sunt în sarcina angajatorului

Cât despre bugetul local… Huedinul fiind un oraș mic, nu are nici un alt profit, iar impozitul pe venit salarial scade automat bugetul orașului și e posibil să ne așteptăm ca economia să fie dată peste cap. Nu va fi ușor nici pentru noi, nici pentru cetățeni, deoarece trebuie să ne dezvoltăm ca oraș, nu să decădem”.

La nivelul municipiului Câmpia Turzii, primarul a spus că nu a făcut un calcul concret care să arate în ce măsură va fi afectat bugetul local, dar susține că nu este un lucru normal ce se va întâmpla cu economia României din 2018.

„Nu am făcut un calcul cât va avea de suferit bugetul, dar la fel ca toți primarii, consider că este o greșeală din partea Guvernului de a adopta aceste modificări ale Codului Fiscal. Investițiile municipiilor se vor reduce semnificativ ceea ce reprezintă o pierdere pentru comunitate”, a declarat Dorin Lujigan.

Spre deosebire de ceilalți primari care s-au arătat nemulțumiți, edilul din municipiul Turda, Cristian Matei, este de părere că prin modificările adoptate de Guvern, bugetul local nu va fi afectat.

„Sunt mai mulți factori în acest joc. Nu va fi afectat bugetul local neapărat. Urmează să facem o ședință și împreună cu consilierii locali din Turda vom aborda și acest subiect. Până atunci nu vă pot spune nimic concret, dar eu cred că nu vor fi efecte negative asupra bugetului”, a spus primarul din Turda.

Horia Șulea este de părere că bugetele ar trebui să se constituie în funcție de ce are nevoie fiecare municipiu.

„Dacă municipiul Cluj-Napoca va pierde 30o de milioane de euro , atunci Floreștiul va pierde cam 10% din totalul bugetului. Din punctul meu de vedere modul în care se constituie bugetele este incorect și nedemocratic. Ar trebui să ne facem bugetele la fel precum statele democratice, în funcție de ce nevoi avem”.

 

Și persoanele cu dizabilități vor fi afectate

Mutarea impozitelor din sarcina angajatorului în cea a angajatului va afecta atât mediul IT cât și persoanele cu dizabilități. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de statistică, în România lucrează în domeniul IT mai bine de 60.000 de persoane. Numeroase firme vor trece la plata impozitului în funcție de cifra de afaceri și nu de cea a profitului. Până acum firmele care plăteau impozit e venit aveau posibilitatea să își deducă sumele cu care sponsorizau persoanele cu dizabilități. O dată cu noile prevederi, sponsorizările pentru societățile cu o cifră de afaceri sub un milion de euro nu mai sunt încurajate.

În concluzie nu toate modificările adoptate de Guvern sunt benefice pentru unele sectoare ale economiei. În cazul în care nu se vor adopta măsuri compensatorii care să vină în susținerea bugetelor locale, municipiile vor avea de pierdut pe partea de investiții ceea ce va duce la stagnarea dezvoltării acestora.

LĂSAȚI UN MESAJ