Desi au trecut deja patru ani de la începerea lucrarilor la Autostrada Transilvania, compania americana Bechtel nu se poate lauda pâna în prezent decât cu “performanta” de a fi asfaltati, în sfârsit, primii cinci kilometri din ceea ce trebuie sa fie cea mai lunga autostrada din România. Începute în anul 2004, lucrarile au costat pâna în acest moment 600 de milioane de euro.
Dupa patru ani de la demararea lucrarilor la Autostrada Transilvania, primii cinci kilometri din cei 25 de pe tronsonul 2B, Gilau – Câmpia Turzii, portiune aflata între localitatile Turda si Luna, au fost în sfârsit asfaltati. Lucrarile, începute în urma cu câteva saptamâni, îsi propun asfaltarea unui kilometru pe zi, cei 25 de kilometri dintre Luna si Turda urmând a fi gata pâna la sfârsitul lunii noiembrie. Reprezentantii Bechtel declara ca intârzierea lucrarilor este cauzata de un cumul de factori pentru care nu ei sunt raspunzatori. „Desi au trecut patru ani de la începerea proiectului, iar lucrarile sunt într-un stadiu avansat pe ambele sectiuni în lucru, ne confruntam înca cu dificultati legate de terenuri care nu au fost înca expropriate, utilitati care nu au fost înca relocate sau alte obstacole care nu au fost îndepartate de pe teren. De exemplu, în ceea ce priveste amplasamentul pentru Sectiunile 2B si 3C, CNADNR ne-a pus la dispozitie oficial doar 84% din terenul necesar lucrarilor pentru Sectiunea 2B si 55% pentru Sectiunea 3C. De asemenea, doar 41% din utilitati au fost mutate de pe amplasamentul Sectiunii 2B si 23% de pe 3C. Toate aceste aspecte au un impact major asupra progresului lucrarilor”, a declarat Liliana Tebeica, reprezentant al Bechtel.
Rezultatul a patru ani de muca
Lucratorii au turnat deja stratul de baza al autostrazii, care ajunge pâna la 18 centimetri, diferenta dintre acesta si cele care se toarna de regula în România fiind de aproape 10 centimetri. Peste stratul de baza va fi turnat unul de legatura de sase centimetri apoi unul de uzura de cinci centimetri. La sfârsit, asfaltul de pe autostrada va însuma un total de 29 de centimetri. Muncitorii toarna aproximativ 3.000 de tone de asfalt pe zi, acesta fiind produs dupa o reteta originala de compania Bechtel, la Savadisla. “În data de 4 august s-au început activitatile de asfaltare la km 31, în prima zi turnându-se 1700 tone de mixtura asfaltica. Lucrarile de asfaltare continua, în prezent concentrându-se la km 33-34. Pâna în clipa de fata s-au asfaltat cinci kilometri, urmând ca în doua saptamâni sa fie pregatiti pentru asfaltare înca sase kilometri. În medie, se toarna 2.500 – 3.000 de tone de asfalt pe zi, asfalt care se produce în statia de asfalt de la Savadisla”, a continuat Tebeica. Portiunea de autostrada dintre Turda si Luna va avea rolul de sosea de centura cu profil de autostrada pentru municipiul Cluj – Napoca. Totodata, pe sectiunea 2B a fost montat si primul dintre cele mai mari viaducte de pe autostrada. Viaductul are o lungime de 200 de metri si o înaltime de 37 de metri, fiind executat pe fundatii indirecte ce însumeaza 132 de piloti. Acesta are o împamântare de la 17 la 24 de metri, iar fiecare grinda acestuia cântareste 160 de tone. În total, pe sectorul 2B exista 42 de viaducte si poduri, 13 dintre acestea fiind deja finalizate.
„Ei se fac ca le platesc, noi ne facem ca muncim”
Reprezentantii Bechtel au mai declarat ca Statul a ramas în urma cu platile, iar acesta este un impediment în constructia autostrazii. Acestia sustin ca au primit plata lucrarilor pe lunile decembrie, ianuarie, februarie si inclusiv martie doar în luna iunie, iar momentan sunt plati restante pentru lunile aprilie, mai si iunie. “Lucrarile de constructie de pe ambele sectiuni în lucru ale Autostrazii Transilvania sunt afectate de probleme legate de întârzierea platilor, de exproprierea terenului, relocarea utilitatilor si eliberarea de sarcina arheologica. Facturile reprezentând plata lucrarilor executate începând din decembrie 2007 si pâna în martie 2008 au fost achitate doar în luna iulie, iar în acest moment exista plati restante pentru lucrarile din lunile aprilie, mai si iunie care se ridica la aproape 67 milioane euro. La ultima rectificare bugetara din data de 16 iulie, Guvernul a alocat 400 de milioane de RON Proiectului, dar banii nu au devenit disponibili pentru a se putea plati facturile restante”, a afirmat Liliana Tebeica.
Contractul pentru ceea ce se doreste a fi cea mai lunga autostrada din România a fost semnat la sfârsitul anului 2003. În vara anului 2004, fostul premier, Adrian Nastase, a inaugurat lucrarile, dar deoarece opozitia de atunci a considerat ca investitia este prea mare, lucrarile au fost sistate pentru renegocierea contractului. Astfel, pretul a crescut de la 2,4 miliarde de euro la peste 5 de miliarde de euro. În vara anului 2006 lucrarile au fost reluate, iar pâna la sfârsitul acestui an compania Bechtel – în urma presiunilor facute de guvern – s-a angajat în terminarea primilor 25 de kilometri de autostrada, în sectorul clujean 2B. Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pâna la Oradea, la granita cu Ungaria si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Târgu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat în decembrie 2003 între Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) si Bechtel International (USA). În februarie 2006, în urma renegocierii contractului, a fost prelungit termenul de finalizare din decembrie 2012 pentru decembrie 2013. Proiectul este împartit în opt tronsoane. În iunie 2004 lucrarile au fost demarate simultan pe doua dintre acestea – 2B Câmpia Turzii – Cluj Vest (Gilau) si 3C Suplacu de Barcau – Bors.
De mai bine de doi ani, camioanele si rabele de mare tonaj ale companiei Bechtel circula pe drumurile localitatilor cuprinse între Luna de Sus si Iara, distrugând, încet dar sigur, soselele si chiar casele satenilor. Desi localnicii s-au revoltat în numeroase rânduri si au blocat drumurile, camioanele insista sa circule pe strazile satelor si sa le fisureze locuintele. Saptamâna trecuta, locuitorii din comuna Iara au iesit din nou în strada pentru a protesta împotriva faptului ca autovehiculele de mare tonaj continua sa circule prin comuna lor. Oamenii se plâng ca, desi exista o ruta ocolitoare, soferii prefera drumurile satelor, scurtândusi drumul cu 25 de kilometri. Gropile din carosabilul ce traverseaza satele – produse tocmai de masinile Bechtel – pot distruge cu usurinta masina unui sofer care nu le vede la timp. În plus, si riscul de a produce un accident rutier este mare, dupa o trecere cu viteza printre aceste gropi soferul având toate sansele sa scape volanul de sub control.
Adina Fartusnic
