Pentru un tronson de autostradă, CNAIR a angajat nişte ”zugravi” care şi-au luat sculele şi au fugit de pe şantier

160

Situaţia în care firmele care lucrau pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş au părăsit şantierul arată incompetenţa persoanelor cu funcţie de decizie din cadrul CNAIR. După ce găsirea constructorilor a durat doi ani de zile, Compania a plătit 100 de milioane de euro în avans, fără ca lucrările să fi înaintat câţiva kilometri, iar urmarea a fost ca firmele să îşi strângă catrafusele şi să spele putina. În afacere s-a implicat şi DNA care i-a acuzat pe patronii uneia dintre firmele implicate în acest proiect, pentru ca judecătorii să îi achite de acuzaţii. Oamenii de afaceri din Transilvania vor să se implice activ în finalizarea autostrăzilor din zona Ardealului.

 

Situaţia de la şantierul de autostradă Suplacu de Barcău-Borş este una tipic românească în care statul român rămâne şi cu ochii în soare, şi cu banii luaţi. Consorţiul format din firmele Corsan – Corviam Construccion SA – Consinit SRL – Road Consulting& Design Solution SRL – Via Design SRL, care lucrau în asociere pe tronsonul Suplacu de Barcău-Borş din cadrul Autostrăzii Transilvania, a părăsit şantierul, deşi statul plătise încă din septembrie anul trecut un avans de aproximativ 100 de milioane de euro.

În acelaşi timp, CNAIR a anunţat încă de la începutul lunii noiembrie 2016 că va rezilia contractul pentru tronsonul Suplacu de Barcău – Borş care are o lungime de 60 de km. Dacă lucrurile ar fi mers cum trebuie, tronsonul respectiv ar fi trebuit finalizat, potrivit contractului, în iulie 2017.

”De la emiterea Ordinului de Începere pentru execuţia lucrărilor aferente autostrăzii Suplacu de Barcău – Borş, din luna iunie 2015, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a solicitat Antreprenorului să-şi îndeplinească obligaţiile contractuale, urmărind în paralel activitatea desfăşurată pe şantier. În toată această perioadă, Antreprenorul şi-a demonstrat incapacitatea îndeplinirii obligaţiilor contractuale prin lipsa de mobilizare în vederea finalizării lucrărilor la acest obiectiv. Având în vedere întârzierile înregistrate la lucrările de execuţie pentru autostrada Suplacu de Barcău – Borş, CNAIR SA a emis penalităţi în valoare de 75 milioane lei. De asemenea, în acelaşi context, compania şi-a arătat intenţia de a rezilia contractul, luând în calcul şi relicitarea proiectului, astfel încât acest obiectiv să poată fi finalizat. În consecinţă, firma constructoare, demonstrând că este în incapacitate financiară şi organizatorică, a transmis o Notificare prin care solicită rezilierea contractului”, arată reprezentanţii companiei de Drumuri şi Autostrăzi.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri din zona Transilvaniei susţin că doresc să se implice mai activ pentru finalizarea autostrăzilor care ar trebui să tranziteze zona Ardealului. Potrivit lui Ioan Lucian, preşedintele UNPIR, ”De anul trecut am luat poziţie faţă de proiectul Autostrăzii Transilvania, am fost şi la Gilău, am fost şi la Borş. Este evident că în 27 de ani statul român nu a reuşit să facă o infrastructură rutieră adevărată şi nici nu dă semne că este capabil de aşa ceva. Tocmai de aceea vom propune prezenţa unor specialişti din mediul de afaceri în structurile de decizie. Dacă fiecare patron va bate la uşa unui primarului, prefectului sau altui şef de instituţie, nu vom avea nicio şansă, numai dacă ne vom alia noi între noi vom fi respectaţi. În Bihor, judeţ de unde provin eu, de şapte ani nu se mai face nimic fără organizaţiile patronale”, a declarat Lucian în cadrul unei întâlniri a reprezentanţilor din 11 organizaţii patronale şi asociaţii profesionale din Cluj care au semnat un acord de parteneriat la nivel judeţean, ce vizează coalizarea mediului de afaceri, după un prim demers iniţiat de UNPIR.

 

Procurorii DNA i-au agitat, iar judecătorii i-au spălat

Contractul a ajuns pe mâna acestor firme la aproape doi ani de zile după ce a fost reziliat contractul cu americanii de la Bechtel. Tronsonul respectiv trebuia finalizat pentru 700 de milioane de lei de către grupul de firme Spania Corsan-Corviam Construccion, în asociere cu firmele româneşti Consinit, controlată de Florina-Maria Pinte, Road Consulting & Design, firmă în insolvenţă controlată de Violeta Iuliana Gavrilescu Secăreanu şi Via Design (Adriana Gabriela Mustaţă).

În aprilie 2015, una dintre firmele aflate în această asociere, SC Consinit, a fost trimisă în judecată de procurorii DNA Cluj într-un dosar cu fonduri europene unde procurorii estimaseră un prejudiciu de 671.454,40 de lei. Trimiterea în judecată a fost făcută în aceeaşi lună în care cei de la Consinit câştigaseră licitaţia mai sus menţionată.

La începutul anului trecut, firma a cerut intrarea în faliment, iar de procedură s-au ocupat practicienii de la Casa de Insolvenţă Transilvania împreună cu cei de la INSOLV 2007.

Însă, surpriza a venit de la judecătorii Curţii de Apel Cluj care au decis să achite firma de acuzaţiile procurorilor DNA Cluj în baza unei ”chichiţe” juridice.

Judecătoarele  Adina Lupea şi Ancuţa Pura, care au prezidat procesul, au emis următoarea soluţie. ”Admite apelul declarat de inculpata S.C. Consinit S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 108/8 iunie 2016 pronunţată de Tribunalul Sălaj, pe care o desfiinţează în parte, cu excepţia dispoziţiei de schimbare a încadrării juridice şi, rejudecând: În baza art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 lit. b teza a II-a Cod procedură penală achită inculpata S.C. Consinit S.R.L. Zalău, de sub învinuirea săvârşirii infracţiunii de complicitate la obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene, prevăzuta de art.48 Cod penal, raportat la art. 18/1 alin 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 Cod penal. Respinge acţiunea civilă formulată de partea civilă M.A. şi D.R. – A.F.I.R. În baza art. 421 pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge ca nefondat apelul declarat de D.N.A. – S.T. Cluj împotriva aceleiaşi sentinţe. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procedurii în primă instanţă şi în apel rămân în sarcina acestuia. Definitivă.”, arată soluţia Curţii de Apel Cluj.

Soluţia desfiinţată de Curtea de apel Cluj punea firma Consinit la plata unei amenzi de 60.000 de lei, interzicerea participării la procedurile de achiziţii publice pe o durată de 1 an şi plata unei despăgubiri de 839.319 de lei către MADR – AFIR .

 

Mulţi şi degeaba

Chiar dacă numărul kilometrilor de drumuri şi autostrăzi nu a crescut simţitor în ultimii ani, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) are o nouă organigramă, mult mai încărcată decât vechea structură a CNADNR: treisprezece specialişti în comunicare şi relaţii publice, faţă de cinci în 2007, cinci angajaţi care se vor ocupa de ”informaţii clasificate” şi ”infrastructuri critice”, în loc de doi în 2010, angajaţi la departamente nou înfiinţate dedicate integrităţii, situaţiilor de urgenţă sau apărării sunt doar câţiva din noii angajaţi ai instituţiei. Aceasta prevede 784 salariaţi, respectiv un număr dublu faţă de 2007 şi cu 75% mai mare faţă de 2010 (447 angajaţi la sediul central în 2010). Însă împreună cu cele şapte direcţii regionale (Bucureşti, Constanţa, Craiova, Iaşi, Braşov, Cluj şi Timişoara) şi Centrul de cercetări CESTRIN, CNAIR depăşeşte acum 6.000 de angajaţi.

Nu este pentru prima oară când un şantier de autostradă început de o anumită firmă este continuat de un alt constructor. Spre exemplu, italienii de la Astaldi au câştigat alături de nemţii de la Max Boegl contractul de construcţie a autostrăzii Nădlac-Arad, după ce ambele tronsoane ale acestei şosele fuseseră începute de alte companii, Romstrade şi respectiv Alpine, care însă au intrat în insolvenţă, astfel că CNADNR a reziliat contractele.

Proiectul autostrăzii Braşov-Borş, denumit Autostrada Transilvania, din care face parte şi tronsonul Suplacu de Bârcău – Borş, a fost aprobat în 2003 şi început în 2004, în baza unui contract de 2,2 miliarde de euro încheiat cu Bechtel, care trebuia executat până în 2012. Contractul a suferit în decursul timpului mai multe modificări şi a fost reziliat în mai 2013.

 

Cu acordul de recunoaştere a vinovăţiei s-a reuşit achitarea

Potrivit unor surse judiciare, firma Consinit ar fi fost achitată deoarece administratorul de la data respectivă, Bogdan Pinte, a fost trimis în judecată de DNA sub calitatea de ”administrator de fapt”. El şi o parte dintre persoanele implicate, Adela Ciupe şi reprezentanţii SC Grami Finca SRL, au recunoscut săvârşirea infracţiunilor şi au încheiat acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii DNA Cluj, astfel că societatea a fost trimisă singură în judecată. Mai mult, persoanele implicate au spus că virarea sumei de bani a fost de fapt un împrumut personal acordat de Pinte către Adela Ciupe.

Sebastian Albescu

LĂSAȚI UN MESAJ