Peste 150 de proiecte au rămas ”în aer” după schimbarea Parlamentului

78

Peste 150 de proiecte economico-sociale, precum cele prin care era interzisă vânzarea de țigări persoanelor născute după 1 ianuarie 2017, deci inclusiv după ce acestea vor împlini vârsta de 18 ani, prin care familiile cu al 3-lea copil și tinerii care se căsătoresc primeau bani ca „primă pentru recunoașterea contribuției adusă națiunii”, bani dați inclusiv retroactiv, prin care vânzarea de terenuri către străini era limitată sau prin care IMM-uri primeau facilități, au rămas ”în aer”, fiind clasate după schimbarea Parlamentului.

Unul dintre aceste proiecte extindea pentru viitor interdicția de vânzare a produselor din tutun spre persoanele născute după 1 ianuarie acest an, astfel încât în 2035 acestor persoane să nu le fie vândute țigări chiar dacă, la acel moment, au împlinit vârsta de 18 ani. Astăzi, tinerilor le este interzis să cumpere țigări doar până la împlinirea vârstei de 18 ani.

Proiectul, pregătit de către un parlamentar de profesie medic, a fost înregistrat la Senat în septembrie, dar nu a intrat în dezbaterea niciunei comisii, iar la finalul anului trecut a primit titlul ”CLASAT”.

Parlamentarul respectiv nu a mai candidat în decembrie pentru un nou mandat, reluând activitatea medicală, iar proiectul nu mai poate fi acum discutat de Parlament decât dacă este preluat de un alt parlamentar și reintrodus în circuitul de aprobare.

Aceeași soartă are și proiectul prin care o familie urma să primească din partea statului, la nașterea celui de-al 3-lea copil, o sumă totală de 15.000 de lei, ca „primă pentru recunoașterea contribuției adusă națiunii”, iar tinerii primeau la căsătorie aceiași bani, ca „primă pentru recunoașterea contribuției adusă societății”. Banii urmau să fie dați și retroactiv.

Proiectul a fost depus tot în septembrie, nu a intrat în nicio comisie și a primit titlul ”CLASAT”, inițiatorul nemaifigurând pe lista noilor parlamentari.

Identic a fost procedat și cu proiectul care stabilea că străinii nu vor mai avea posibilitatea să cumpere în România decât cel mult 50 de hectare de teren agricol și asta doar în cazul în care autoritățile române au tratate de reciprocitate cu statele de origine ale acestora sau dacă străinii respectivi sunt căsătoriți cu o persoană de cetățenie română. Aceste drepturi le erau însă acordate doar după 3 ani, interval în care nu puteau cumpăra deloc terenuri.

Depus în septembrie, proiectul nu a intrat în nicio comisie, inițiatorul nu se mai regăsește în Parlament, astfel că proiectul a fost la rândul său CLASAT.

Mai complicat în acest caz este că Ministerul Agriculturii a anunțat din vara anului trecut că lucrează la un proiect asemănător, pe care ar fi urmat să îl pună în dezbatere publică, însă până la momentul schimbării Guvernului și implicit a ministrului Agriculturii nu a fost avansat niciun proiect. În toamnă, fostul premier Dacian Cioloș arăta că este posibil ca ideile Guvernului să fie lipite la proiectul aflat în Parlament, care acum însă este clasat, astfel că străinii nu mai sunt limitați, deocamdată, în a cumpăra terenuri în România.

Inițiatorul proiectului, fostul parlamentar Ovidiu-Liviu Donțu, a declarat pentru Profit.ro că singura soluție este ca actul normativ să fie preluat de un alt parlamentar și s-a arătat optimist că documenul va fi reintrodus în circuitul legislativ, din luna februarie.

Din păcate pentru întreprinderile mici și mijlocii, a fost clasat și proiectul care stabilea că amenzile aplicate acestora pentru diferite nereguli vor fi reduse la jumătate comparativ cu nivelul actual, iar taxa judiciară de timbru impusă în instanță pentru procese va fi de asemenea diminuată cu 50%.

Sursa: profit.ro.

 

LĂSAȚI UN MESAJ