„Nu s-a expus Geoană, după ce ne-a dat afară din Guvern, să mai vină la Congres”. „Este puţin probabil ca un candidat al UDMR să ajungă preşedinte”. „Pot spune că Traian Băsescu este receptiv la problemele minorităţilor”, a afirmat Peter Eckstein Kovacs, consilierul pe probleme de minorităţi al preşedintelui Traian Băsescu, într-un interviu acordat Gazetei de Cluj.
Peter Eckstein Kovacs: UDMR este un partid şi un partener serios cu aproape toate partidele care şi-au trimis reprezentanţii la Cluj în perspectiva alegerilor prezidenţiale sau a evenimentelor care apar. Ca urmare, cred că interesul a fost motivat. Probabil, a existat un interes, iar partidele şi preşedinţia au onorat invitaţiile la nivel înalt. Până la urmă, la aceste congrese participă reprezentanţii partidelor, ceea ce a fost mai deosebit este că au fost făcute la rang înalt. Faptul că preşedintele Băsescu a fost la Cluj a dus un plus de vizibilitate, multe dintre intervenţiile invitaţilor au fost transmise în direct, astfel a stârnit un interes pe bune şi cred că a fost un eveniment politic clujean.
Rep.: Consideraţi că lipsa lui Mircea Geoană de la acest congres va afecta într-o oarecare măsură relaţiile actuale sau viitoare dintre UDMR şi PSD?
Rep.: Acum câteva luni, orice analist sau ziarist, oricât de părtinitor sau anti-Băsescu ar fi fost, nu şi-ar fi închipuit că Traian Băsescu va avea un contracandidat puternic la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an. Totuşi, conform ultimelor sondaje de opinie, popularitatea actualului şef al statului a scăzut până la 36 de procente, în timp ce Antonescu şi Geoană se apropie încet de pragul de 30% din intenţiile de vot. Putem afirma că este posibil ca Traian Băsescu să nu mai urce pentru a doua oară consecutiv pe fotoliul de şef al statului?
P.E.K.: La alegeri se poate întâmpla orice. În momentul de faţă, sondajele arată totuşi că actualul preşedinte este cel mai popular dintre candidaţi, deşi nu şi-a anunţat încă candidatura. Simulările care s-au făcut pentru turul doi, tot pe domnul Băsescu îl creditează ca fiind cel care porneşte cu prima şansă. Cert este că o bună parte a presei scrise şi audio-vizuale s-a coalizat împotriva preşedintelui. La momentul actual există o coaliţie foarte puternică din multe puncte de vedere, care se opune realegerii preşedintelui, care, repet, are şi în aceste condiţii prima şansă. Motivele pentru care s-ar opune alegerii preşedintelui ar fi multe. Domnul Băsescu este perceput ca promotorul luptei anticorupţie, ceea ce nu le place principalelor partide care au lideri în vizorul DNA. Aici este vorba de interesul PSD şi PNL de a nu avea încă cinci ani un preşedinte puternic care provine din rândul PDL. Este curios faptul că această coaliţie este foarte eterogenă şi are o putere mediatică deosebită. Totuşi, trebuie să ţinem cont că există încă doi contracandidaţi puternici, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, fiecare dintre aceştia cu argumentele sale. Ceea ce a schimbat puţin datele problemei este ascensiunea în topul popularităţii a domnului Antonescu după ce a dobândit şi funcţia de preşedinte al PNL.
Rep.: Aţi afirmat că Băsescu este un preşedinte puternic. Prin ce anume s-a dovedit acest lucru?
P.E.K.: Traian Băsescu a dovedit acest lucru. Dacă Emil Constantinescu nu a putut să scoată dosarele de la SRI, domnul preşedinte a făcut acest lucru şi a condamnat comunismul într-o poziţie în care PDL avea 15%, dar a dus trena luptei anticorupţiei. Este un preşedinte puternic.
Rep.: Va avea UDMR un candidat propriu la alegerile prezidenţiale? Mai mult, în condiţiile în care şi UDMR, şi PDL fac parte din aceeaşi familie politică europeană, ne putem aştepta ca voturile UDMR să meargă în direcţia candidatului susţinut de partidul condus de către Emil Boc?
P.E.K.: Nu s-a hotărât încă dacă UDMR va avea un candidat la prezidenţiale, iar la Congres Marko Bela a afirmat că după alegerile europarlamentare se va lua o decizie. Există mai multe considerente care trebuie luate în calcul. Primul ar fi că este prima dată când alegerile prezidenţiale nu se desfăşoară concomitent cu alegerile parlamentare, iar pentru UDMR existenţa unui candidat la prezidenţiale a fost motivată pe bune că a tras lista de candidaţi la parlamentare. Această constrângere nu există. Noi suntem mândri că suntem români, dar nu suntem încă SUA şi este puţin probabil ca un candidat al UDMR să ajungă preşedinte, iar, pe de altă parte, electoratul maghiar ar dori totuşi ca UDMR să aibă candidaţi. Se va hotărî acest lucru în funcţie de cât de popular va ajunge un candidat UDMR. Totuşi, la europarlamentare a fost un succes remarcabil înţelegerea dintre UDMR şi episcopul Laszlo Tokes.
Rep.: În condiţiile actuale, în care trei candidaţi, cel mai probabil, vor fi la egalitate, orice vot poate însemna victoria sau eşecul. Mai mult, de 20 de ani, de când UDMR participă la alegeri, s-a demonstrat clar că un număr aproximativ egal de persoane votează această formaţiune. Putem afirma că în următoarea perioadă cei trei principali candidaţi vor face promisiuni „dulci” UDMR pentru a-şi asigura voturile comunităţii maghiare? Până unde credeţi că se va ajunge cu promisiunile?
P.E.K.: Fiecare partid are argumentele sale. Cu PDL există apartenenţă la aceeaşi familie politică, cu liberalii, UDMR a guvernat timp de patru ani, iar PNL nu a avut niciodată exagerări sau nu au deraiat pentru un naţionalism găunos. PSD este, poate, pe poziţia a treia datorită incidentului de după alegerile din 2008. Argumente sunt şi, mai mult ca sigur, dacă va exista un tur doi, atunci UDMR va fi obligat să transmită un mesaj alegătorilor. În ceea ce priveşte promisiunile, nu cred că acestea ar putea să fie decisive.
Rep.: Unii analişti afirmau că UDMR este partidul etern „condamnat la guvernare”. Totuşi, acesta nu se regăseşte în cadrul actualei guvernări. Îi va costa pe social-democraţi şi pe democrat-liberali faptul că au omis să coopteze la guvernare şi UDMR?
P.E.K.: Se vede cu ochiul liber că nu suntem dependenţi de „ciolan”, ca să zic aşa. UDMR s-a acomodat destul de bine fără a pierde simpatia electoratului în situaţia de partid de opoziţie. Eu cred că puteam să aducem factori de echilibru în această coaliţie. Nu cred că potenţialii noştri colegi de coaliţie ar fi pierdut din participarea noastră.
Rep.: Se vorbeşte în această perioadă tot mai mult despre descentralizare. Când credeţi că va fi definitivat acest proces? Consideraţi că se va putea face descentralizarea şi pe criterii etnice?
P.E.K.: Nu este un proces simplu pentru că atinge unele interese existente în momentul de faţă. Toată lumea este acord cu reducerea numărului bugetarilor, dar fiecare ministru sare dacă este vorba de propriul aparat. La fel suntem şi cu descentralizarea. Cred că acest lucru se va întâmpla pentru că este un demers normal şi sper ca profitând de această majoritate pe care o are coaliţia în momentul de faţă, să treacă această reformă. Descentralizarea este administrativă, iar criteriul etnic nu are ce să caute. Vorba domnului Băsescu: „descentralizarea va fi cât va fi şi în Caracal, şi în Odorheiul Secuiesc”.
Rep.: Sunteţi consilierul preşedintelui Băsescu pe probleme de minorităţi. Ce îi spuneţi domnului Băsescu să facă vizavi de statutul minorităţilor? Cât de receptiv este acesta la problemele minorităţilor?
P.E.K.: Legea privind statutul minorităţilor zace de vreo doi ani în fişierele Camerei Deputaţilor. Această lege este, de fapt, o înmănunchiere a prevederilor legale existente într-un singur cod, plus ceea ce este de noutate -capitolul privind autonomia culturală. Sunt multe elemente de autonomie culturală care există şi în momentul de faţă. La Cluj, participând la lucrările Congresului, domnul preşedinte a recomandat Parlamentului să adopte cât se poate de urgent această lege. Mesajul a fost clar. „Da” pentru autonomie culturală, iar „nu” pentru autonomie teritorială. Pot spune că Traian Băsescu este receptiv la problemele minorităţilor. Pe parcursul mandatului a arătat că este interesat de aceste probleme şi s-a implicat pozitiv, lucru pe care minorităţile îl apreciază.
Beatrice Golondzac
