Petru Şuşcă explică motivul atacurilor lui Emanuel Ungureanu

1856

Săptămâna aceasta am asistat la o „producţie” marca Emanuel Ungureanu, contra lui Petru Şuşcă. Nu este prima de acest gen, însă de această dată deputatul Emanuel Ungureanu i-a adus jigniri grave managerului Spitalului Judeţean Cluj, Petru Şuşcă. Pentru că Ungureanu a fost destul de „activ” zilele acestea în presă, dând declaraţii peste declaraţii, Gazeta de Cluj a realizat un interviu cu Petru Şuşcă în care am aflat chestii destul de interesante.

Conflictele dintre ce doi şi faptul că Emanuel Ungureanu critică ori de câte ori are ocazia activitatea Spitalului Judeţean Cluj, implicit pe cea a lui Petru Şuşcă, nu mai este o noutate pentru nimeni. De această dată, Ungureanu a mers la Spitalul Judeţean Cluj drept „apărător” al drepturilor tehnicienilor radiologi şi a moaşelor, care în urma punerii în aplicare a noii legi a salarizării, au rămas fără sporurile salariale.

Ieşit din biroul managerial, Ungureanu l-a luat la rost pe Şuşcă, care a explodat şi a dezvăluit faptul că tot ce face deputatul împotriva lui este de fapt o „vendetă personală” pentru că n-a angajat-o pe soţia acestuia la Spitalul Judeţean. Ungureanu s-a simţit profund deranjat şi probabil cu musca pe căciulă, şi astfel a început să arunce cu jigniri destul de grave la adresa lui Petru Şuşcă, precum: „mârlan”, „mafiot”, „mizerie de om”, „bestie” şi altele.

În acest interviu, Petru Şuşcă ne-a povestit cum a început tot acest confilct între el şi Emanuel Ungureanu, care sunt motivele pentru care deputatul face aceste lucuri, dar a şi clarificat cum multe din atacurile din trecut au fost nefondate. Iar cu privire la jignirile care i-au fost aduse, acesta a declarat că Ungureanu va trebui să dea socoteală în instanţă.

Miruna Grigore: Care ar fi motivele pentru care domnul Emanuel Ungureanu încearcă în ultimul timp să facă „dreptate” în cadrul sistemului sănătăţii? Este posibil să aibă vreun interes ascuns?

Petru Şuşcă: Vă întreb, la rândul meu: ce înseamnă să faci dreptate? Poziţia de vicepreşedinte al Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor cred că implică o serie de responsabilităţi: elaborarea şi propunerea de legi în sănătate, contribuţia la crearea de sisteme bugetare, evaluare şi management eficient în sănătate, proiectarea unor structuri medicale inexistente în sistem (îngrijiri de lungă durată, îngrijiri la domiciliu, etc.). A aduce numai acuze fără a propune soluţii creează, aşa cum aţi văzut, numai prejudicii în relaţia medic pacient, neîncredere şi reduce calitatea accesului la asistenţa medicală.

În al doilea rând, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă funcţionează într-un sistem pavilionar, în clădiri construite în jurul anului 1900. Aşa cum am spus-o în nenumărate rânduri, vechimea clădirilor şi dispunerea pavilionară reprezintă cele mai mari probleme ale spitalului. Reparaţiile necesare sunt numeroase, iar orice lucrare efectuată se deteriorează în 7-8 ani. Dincolo de toate, în limita constrângerilor legislative şi bugetare, reparaţiile şi lucrările de renovare se fac în funcţie de priorităţi. Nu le putem face simultan, însă există proiecte de reparaţii curente în majoritatea secţiilor spitalului.

Nu ştiu care sunt interesele domnului Ungureanu, probabil că există şi el le cunoaşte, dar, în mod cert, problemele din sănătate nu se rezumă, în primul rând, la problemele Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca sau ale celorlalte spitale din oraş.

M.G: De la ce a început tot acest conflict dintre dumneavoastră şi domnul Emanuel Ungureanu?

P.Ş: În 2014, în momentul când am efectuat modificări în structură, în baza unor indicatori de perfomanţă ai secţiilor, respectiv, am restructurat liniile de gardă din spital, am creat nemulţumiri, pentru că am schimbat o structură ineficientă, dar cu care mulţi erau obişnuiţi. Rezultatele pozitive s-au văzut imediat, iar acum, după patru ani, sunt o certitudine. Atunci am desfiinţat mai multe linii de gardă, printre care şi linia de gardă de la Dermatologie, unde soţia domnului Ungureanu  făcea gărzi. Mai mult, există solicitări de integrare clinică ale doamnei Ungureanu, având în vedere că este cadru didactic al UMF, dar normarea ne împiedică să angajăm pe cineva. De asemenea, gradul de utilizare a paturilor este scăzut în cazul Dermatologiei (undeva la 50% din capacitate), ceea ce face cu atât mai nejustificată angajarea unui medic. Probabil că decizia a creat resentimente, care se manifestă acum sub forma acestor atacuri.

M.G: În dialogul pe care l-aţi avut luni cu dânsul, v-a jignit în nenumărate rânduri, numindu-vă „bestie”, „mafiot” şi „mizerie de om”. Cum comentaţi toate aceste jigniri?

P.Ş: Nu aş vrea să comentez; aşa cum am declarat atunci, domnul Ungureanu va trebui să le probeze în instanţă. Pe de altă parte, nu comentez deoarece există argumente care vorbesc de la sine. Bunăoară, am preluat spitalul cu datorii de peste 13 milioane de lei. Acum, nu numai că datoriile sunt plătite, dar spitalul înregistrează, din 2015, excedent bugetar; excedent care a făcut posibilă plata unor drepturi salariale pentru personalul nou angajat, precum şi achiziţia de echipamente medicale, materiale sanitare şi reparaţii curente. Nu cred că vreodată, în istoria spitalului, s-au făcut investiţii atât de mari, atât valoric, cât şi numeric, într-un timp atât de scurt, în condiţiile în care, în 2013, investiţiile în achiziţia de echipamente au fost inexistente. Valoarea totală a investiţiilor în dotări cu echipamente, din ultimii 4 ani, a fost de aproximativ 40 milioane de lei! În acest moment, spitalul are în dotare 4 CT-uri, 3 RMN-uri, un angiograf, un mamograf, ecografe performante, mese de operaţie moderne, pentru a numi doar câteva dintre cele mai importante investiţii. În tot acest timp, am angajat, în special, personal sanitar mediu, acolo unde deficitul era semnificativ, iar volumul de muncă – mare. În decembrie 2013, aveam 2508 angajaţi; în martie 2018, 2796. Am angajat 288 de persoane, în plus faţă de decembrie 2013, în condiţiile în care valoareacontractului încheiat cu Casa de Asigurări Cluj a fost la nivelul anului 2013.

Sunt dezamăgit că nu am reuşit să intrăm într-un dialog bazat pe respect, integritate şi colegialitate şi că interacţiunea s-a depreciat, spre limita suburbanului.

M.G: Soţia domnului Ungureanu a fost angajată cu jumătate de normă la Spitalul Judeţean? Puteţi să ne detaliaţi puţin acest aspect?

P.Ş: Soţia domnului Ungureanu nu a fost angajata spitalului. A avut doar un contract pentru prestarea de gărzi, până în august 2014, contract care a încetat, odată cu desfiinţarea liniei de gardă de la Dermatologie. Doamna Ungureanu este angajată a UMF, iar cele două instituţii, spitalul şi universitatea, se supun unei legislaţii diferite în ceea ce înseamnă normele de muncă şi, implicit, scoaterea la concurs a unor posturi.

M.G: Domnul Ungureanu a afirmat că soţia lui este un medic foarte bun. Puteţi să ne povestiţi mai pe larg despre motivele pentru care nu aţi angajat-o?

P.Ş: Nu mă pot pronunţa în această privinţă, deoarece doamna Ungureanu nu are activitate medicală cuantificabilă, desfăşurată în spital. Activitatea ştiinţifică se poate verifica, după standardele academice, pe website-uri specifice: ISI Web of Knowledge sau Google Academic. Pe de altă parte, obiectiv, din 2014 până în prezent normele de personal pe Secţia Clinică Dermatologie, au evidenţiat o subnormare. Mai mult, rulajul pe pat la internarea de lungă durată a fost în medie 54% în 2017, deci o activitate medicală mai redusă, comparativ cu numărul de medici angajaţi, nefiind necesară încadrarea de personal suplimentar.

M.G: Ce a urmărit de fapt domnul Emanuel Ungureanu folosind drept pretext faptul că apără interesele tehnicienilor radiologi şi a moaşelor?

P.Ş: Ca răspuns, aş vrea să vă prezint contextul situaţiei conflictuale. Am semnalat organismelor superioare (Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Camera de Conturi Cluj) încă de la începutul primăverii că Legea 153/2017 are lacune serioase şi inadvertenţe în aplicarea principiilor stipulate. Pe această temă am avut discuţii cu doamna ministru, Sorina Pintea, şi cu angajaţi ai ministerului. Discuţiile purtate, precum şi problemele sesizate vizau nu doar statutul incert al tehnicienilor de radiologie şi imagistică medicală sau al moaşelor, dar şi aplicarea majorărilor salariale pe baza numelui funcţiei, nu în baza responsabilităţilor. Am discutat inclusiv aspecte legate de salarizarea personalului TESA, personal care nu a beneficiat de creşteri salariale. Mai mult, am arătat toată deschiderea în a sprijini categoriile profesionale afectate de lege, prin înaintarea către Ministerul Sănătăţii a memoriilor moaşelor, ale tehnicienilor licenţiaţi de radiologie şi imagistică medicală, care desfăşoară activitate în spital, precum şi o solicitare din partea ordinului biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor.

Ţinând seama de ambuguităţile din această lege, precum şi din alte legi din domeniul sănătăţii, nu am dorit ca în viitor să ne aflăm din nou în situaţia ingrată de a recupera, de la angajaţi, sume care le-au fost atribuite în mod nelegal. Exemplu concret: în 2010, mai mulţi angajaţi ai spitalului au beneficiat de salarii de merit. Conform unei Decizii a Curţii de Conturi, din 2016, sumele au fost alocate ilicit. Dispoziţia Curţii a fost de recuperare a prejudiciului. În alte cuvinte, aproximativ 350 de angajaţi care au beneficiat de acel salariu de merit s-au văzut nevoiţi să restituie banii. Conducerea spitalului a fost pusă în situaţia de a formula cereri de chemare în judecată a salariaţilor care au beneficiat de salariu de merit în perioada 2014 – 2016 şi nu şi-au manifestat acordul de a restitui aceste sume de bunăvoie. Norocul a fost că, la data de 31.03.2018 a intrat în vigoare Legea nr. 78/2018 care exonerează de la plată salariaţii care au beneficiat de salariu de merit şi prevede obligaţia de încetare a oricărei forme de recuperare a acestor sume din partea instituţiei.

Sub nicio formă nu am dori ca tehnicienii sau moaşele să treacă printr-o experienţă similară, pe fondul neclarităţilor legislative. Subliniez totodată că, la ultima întâlnire cu sindicatele, din săptămâna anterioară protestelor mi-am exprimat acordul de a oferi acea majorare salarială, sub rezerva că, în situaţia în care Curtea de Conturi va constata că aceste sume au fost acordate în afara legii, angajaţii acceptă să le restituie.

Adresa circulară a Ministerului Sănătăţii a fost transmisă luni dimineaţa; eram deja în discuţii cu colegii de la Resurse Umane pentru a stabili felul în care vom implementa decizia Ministerului. Ce rost a mai avut deci intervenţia mediatizată a domnului Ungureanu? Consider că existau variante mai bune prin care se putea oferi un ajutor concret acestor oameni: să-i ajute legislativ la realizarea unei concordanţe între ceea ce înseamnă studii superioare cu anumite competenţe, cu tipul de profesie din COR şi respectiv profesiile precizate în legislaţia MS şi grilele de salarizare.

M.G: Acesta a mai afirmat că pentru a nu discuta de documentul primit din partea Ministrului Sănătăţii, i-aţi atacat familia. Cum vedeţi toate aceste acuze?

P.Ş: Din păcate, în condiţii de impoliteţe, agresivitate şi lipsă de respect, argumentele pot fi de orice natură, atunci când există provocări neloiale. Atitutinea ostilă atrage acelaşi tip de comportament comunicaţional. Situaţia nu este una nouă, ci de ani de zile. Îmi sunt atacaţi colegii, se intră abuziv în secţiile spitalului. Apare un moment când îţi spui „gata” şi începi să spui lucrurilor pe nume.

M.G: A fost rezolvată problema cu salariile cadrelor medicale?

P.Ş: Într-o oarecare măsură, da, problema s-a rezolvat. Există, în continuare, ambiguităţi în aplicarea legislaţiei în sănătate, deoarece problemele din sănătate nu se pot rezolva printr-o adresă circulară. Problema ar trebui rezolvată la nivelul Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii, printr-o legislaţie clară, coerentă şi unitară. Pe de altă parte, personalul TESA, care nu este atât de vociferant, are de suferit. În contextul în care un şef de serviciu câştigă mai puţin decât un subordonat de-al său, deşi are răspunderilor extinse, nu îmi pot învinovăţi şefii de servicii sau birouri care deja au demisionat.

În schimb, odată cu majorările salariale ar trebui să observăm o schimbare considerabilă de atitudine a personalului medical, faţă de pacient.

M.G: De-a lungul timpului domnul Emanuel Ungureanu, a profitat de orice oportunitate ca să se lege de dumneavoastră. O situaţie ar fi cea în care acesta v-a acuzat că în curtea Spitalului Judeţean Cluj este plin de gropi, dar nu faceţi nimic în această privinţă.

P.Ş: În timp ce erau pozate gropile din faţa UPU şi din curte, în zona bucătăriei se efectuau lucrări de reabilitare şi modernizare. După încheierea lucrărilor la bucătărie, întreaga zonă a fost asfaltată, iar apoi şi zona UPU. Toate lucrările s-au făcut din venituri proprii.

Un alt atac a vizat condiţiile din clădirea Medicală II. Statutul problematic al imobilului a generat probleme legate de modernizarea ei. Clădirea se află în proprietatea UMF-ului. Spitalul nu este proprietar. Iar pentru regimul reparaţiilor capitale trebuie să se respecte cadrul legal al achiziţiilor publice. Spitalul se află deci în imposibilitatea de a face reparaţii capitale în clădire. În schimb, după incediul din vara trecută, s-a semnat un contract de comodat, iar spitalul a demarat lucrări de reparaţii curente în mai multe spaţii.

Spitalul, cu tot ce înseamnă construcţii vechi, înghite orice efort de renovare şi necesită mentenanţă continuă. Suntem supuşi multor critici, fără să ni se ofere soluţii la problemele pe care oricum ştim că le avem. De asemenea, de multe ori, ducem la bun sfârşit multe proiecte, pe cont propriu. Finanţările pe care le primim sunt prea puţine. Un exemplu concret: Spitalul Judeţean de Urgenţă din Bistriţa a primit de la Consiliul Judeţean 3.2 milioane de lei, pentru modernizarea Unităţii de Primire a Urgenţelor. Contrastant, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca a primit în 2018 de la Consiliul Judeţean aproximativ 380.000 lei, pentru continuarea lucrărilor la clădirea administrativă. Am avut discuţii cu reprezentanţii primăriei şi ai Consiliului Judeţean şi avem promisiunea că, în viitor, ni se va acorda un sprijin mai consistent în alocarea de fonduri pentru demararea lucrărilor de reabilitare.

M.G: Un alt caz a fost când v-a acuzat că oraşul Cluj nu dispune de un sistem de îngrijire a arşilor. Cum comentaţi toate aceste acuze pe care domnul Emanuel Ungureanu vi le aduce constant?

P.Ş: În mod tragic, incendiul de la Colectiv a atras atenţia opiniei publice asupra unui subiect delicat, tocmai datorită dificultăţilor de îngrijire a pacientului ars. A dezvolta servicii moderne, adaptate dezvoltării tehnologice actuale, în acord cu ghidurile europene de practică, e o cruciadă imposibilă, întrucât circuitele funcţionale, din punct de vedere medico-chirurgical şi epidemiologic, nu pot fi realizate complet, ci numai adaptate, ceea ce nu permite implementarea managementului calităţii la capacitate maximă. Îngrijirea la standarde a arşilor necesită circuite şi dotări speciale pe care le-am propus pentru spitalul regional.

Cu toate acestea, pentru cazurile pacienţilor adulţi arşi, care ajung totuşi în spital (Ghidul pentru transferul imediat al pacienţilor arşi punctează criterii de transfer către Bucureşti, în funcţie de gravitatea leziunilor), eforturile noastre au vizat înfiinţarea unei linii de gardă de chirurgie plastică (aceasta funcţionează acum, legitim, nu doar în regim de voluntariat, cum se întâmpla în urmă cu câţiva ani) şi dotarea Compartimentului de Chirurgie Plastică. Acum operaţiile se fac cu ajutorul unui microscop operator de ultimă generaţie, iar pentru tratamentul pacienţilor arşi, în special, s-au achiziţionat un dermatom şi un expander de piele, în timp ce alte două echipamente similare au fost primite prin donaţie.

2 COMENTARII

  1. Apropo! Sora d-lui Șușcă unde lucrează ? NU cumva la spitalul județean ca și economist? A participat cumva d-ul Șușcă la angajările concertate de directorul administrativ M. Moraru?

LĂSAȚI UN MESAJ