Ping-pong cu Claunul Corduneanu între Iaşi şi Cluj

Magistraţii clujeni au refuzat să preia dosarul în care o parte dintre membrii clanului Corduneanu, Petronel Corduneanu şi Marian Tiugă, zis Africanul, erau judecaţi la Curtea de Apel Iaşi într-un dosar de iniţiere a unui grup infracţional organizat. Conform DIICOT, membrii grupării Corduneanu au trimis liderilor peste două milioane de euro proveniţi din furt, prostituţie, cerşetorie, tâlhării şi fraude, infracţiuni comise în Republica Moldova, Italia, Spania, Irlanda, Austria şi Germania.

La începutul lunii trecute, judecătorii de la Curtea de Apel Iaşi au decis să trimită un dosar în care doi dintre membrii clanului Corduneanu, Petronel Corduneanu şi Marian Tiugă, zis Africanul, la magistraţii omologi lor de la Curtea de Apel Cluj. ”Scoate cauza de pe rol şi o înaintează la Curtea de Apel Cluj în vederea pronunţării unei hotărâri asupra oportunităţii reunirii cauzei nr. 8900/99/2013* a Curţii de Apel Iaşi la cauza înregistrată sub nr. 4183/100/2010 a Curţii de Apel Cluj, stadiu procesual apel, cu termen de judecată la data de 14.02.2017”, arată încheierea de şedinţă a judecătorilor ieşeni. Însă, magistraţii clujeni au decis să respingă cererea şi au retrimis dosarul la Iaşi. ”În temeiul art. 45 C.p.p. respinge cererea de reunire a cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 899/99/2013* a Curţii de Apel Iaşi. Dispune restituirea dosarului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din 14.03.2017”, arată încheierea Curţii de Apel Cluj din dosarul în care sunt judecaţi membrii grupului Corduneanu.

În dosarul ce s-a judecat pe fond la Tribunalul Maramureş, iar acum a ajuns la Curtea de Apel Cluj, Bogdan Constantin Corduneanu este portretizat ca liderul grupului infracţional. De menţionat este faptul că atât Bogdan, cât şi alţi inculpaţi din dosar au renunţat la numele de familie, care de altfel a fost ultra-mediatizat de-a lungul ultimilor şapte ani, la nivel naţional.

Lider al grupării, Bogdan Constantin (fost „Corduneanu”) a asigurat pregătirea, organizarea, controlul şi coordonarea majorităţii activităţilor infracţionale desfăşurate de structură atât pe teritoriul României, cât şi al altor state U.E., precum şi relaţionarea adecvată ori conlucrarea cu exponenţii altor grupări criminale din ţară (acoperind multe localităţi importante din România) şi străinătate (Republica Moldova, cât şi state U.E., precum Spania, Franţa, Anglia, Irlanda, Elveţia, Austria, Italia şi Germania), aria legăturilor stabilite în acest scop fiind vastă.

„La un moment dat, având în vedere percepţia publică dar şi a organelor de urmărire penală cu privire la statutul său de lider al acestei grupări, Bogdan Constantin, a efectuat demersuri, inclusiv prin modul său de a se comporta, de a intra în legalitate în sensul că a adoptat la vedere un comportament normal, însă acesta şi-a continuat preocupările cu caracter infracţional.

Din această perspectivă nu s-a mai expus şi nu s-a mai implicat direct, ci a folosit serviciile elementelor din componenţa grupării coordonate (de preferat alte persoane decât membri ai familiei sau persoane care au stabilit anumite relaţii de afinitate), avansate treptat de pe poziţia de executanţi în persoane cu responsabilităţi de coordonare, în special în ceea ce priveşte palierul extern al intereselor clanului. Statutul de lider al lui Bogdan Constantin trebuie privit şi din perspectiva ascendentului moral şi al influenţei exercitat asupra celorlalţi membri, a intereselor şi preocupărilor aferente relaţionării cu exponenţi ai altor grupări criminale din ţară sau străinătate, aspect dublat de medierea unor situaţii problematice şi/sau interpuneri în rezolvarea unor aspecte diverse atât în interiorul clanului cât şi în beneficiul altor solicitanţi. ” se arată în dosar.

Zeci de percheziţii şi sute de persoane audiate

Membrii clanului Corduneanu sunt judecaţi în instanţele clujene de ani buni, în cadrul proceselor ei fiind şi eliberaţi din arestul preventiv în 2011. Membrii clanului sunt cercetaţi de procurorii DIICOT Iaşi pentru “săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, victimele fiind exploatate sexual, obligate să cerşească sau să comită furturi, pentru săvârşirea de infracţiuni de violenţă, infracţiuni informatice şi fraude economice, obţinând credite prin folosirea de acte false şi persoane interpuse, racolate în acest scop”, arată un comunicat al Direcţiei. De asemenea, pentru cercetarea Cordunenilor  au lucrat circa 400 de poliţişti, agenţi SRI sub acoperire, au fost făcute 47 de percheziţii domiciliare şi au fost audiate circa 100 de persoane. Conform comunicatului DIICOT, această grupare ar fi acţionat pe teritoriul României şi în afara ţării în perioada 2006-2009. Dosarul de acuzare are 60 de volume a câte 400 de pagini, iar motivarea propunerii de arestare are peste 500 de pagini. Chiar dacă această desfăşurare de forţe este impresionantă, după ce o parte din membrii acestui clan au fost arestaţi preventiv, procurorii care s-au ocupat neprofesionist, astfel că instanţa nu au putut face rabat şi i-au pus pe oameni în libertate.

“Cazul acesta este fără precedent pentru că au trecut peste opt luni de când dosarul lor a ajuns la instanţă, fără să se facă absolut nimic. Eu am o experienţă mare în cazuistica penală, dar nu am mai auzit să se întâmple aşa ceva. Nici măcar rechizitoriul nu a fost citit ca să se vadă dacă actul este legal. Ca să ţii un an şi două luni nişte oameni arestaţi trebuie să te raportezi la nişte temeiuri legale, că doar nu suntem pe vremea comunismului, şi trebuiesc invocate temeiuri noi, altele decât cele care au fost aduse la momentul arestării. Acest lucru nu îl spun doar eu, ci şi politica Curţii Europene a Drepturilor Omului pe care judecătorii români sunt obligaţi să o respecte. Dacă s-ar fi audiat martori şi părţi vătămate măcar s-ar fi putut proba sau nu teoria celor de la DIICOT. Dacă vrei să ţii omul la puşcărie, fă-o pe temeiuri legale“, declara Marius Striblea, unul dintre avocaţii clanului Corduneanu.

Judecaţi şi pentru introducerea ilegală de arme

Potrivit anchetatorilor, în cursul lunii iulie 2014, Corduneanu a iniţiat un grup infracţional cu scopul introducerii în mod ilegal în România de armament şi a muniţiei aferente. Pentru punerea în aplicare a intenţiilor sale, Corduneanu a luat legătura cu Ovidiu Ranzburg, care se afla în Italia, pentru a-i aduce un pistol şi muniţia aferentă. La intrarea în ţară, Ranzburg a fost prins cu un revolver de producţie spaniolă şi 19 cartuşe calibru 9 mm. În autoturismul care a fost oprit în trafic de poliţiştii vasluieni se afla şi Neculai Iarcă.