Liderii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) a anunţat că va organiza manifestaţii împotriva proiectului de regionalizare propus de Guvernul Ponta. În peste o sută de localităţi din Transilvania, maghiarii vor ieşi pe 20 iulie pentru a face presiune asupra Executivului.
Anunţul a fost făcut la Miercurea Ciuc de către preşedintele formaţiunii maghiare, Toro T. Tibor. „În data de 20 iulie, la ora 20, intenţionăm să organizăm o serie de manifestări care doresc să fie o presiune asupra Guvernului şi asupra coaliţiei majoritare care are planuri măreţe cu reorganizarea administrativ teritorială a României şi în cadrul acestor planuri măreţe nu figurează din păcate o soluţie care să convină şi comunităţii maghiare. Cerem 20 de minute din viaţa fiecărui cetăţean care doreşte să fie parte la această manifestare şi a atenţiona Guvernul, respectiv majoritatea de la Bucureşti, că nu acceptăm soluţii care nu sunt agreate şi discutate în cadrul comunităţii maghiare şi agreate de comunitatea maghiară, mai ales în acele zone şi regiuni din Transilvania unde maghiarii trăiesc într-un număr semnificativ”, a declarat Toro T. Tibor, citat de Agerpres.
Autonomia, din nou în discuţie
Liderul PPMT a explicat că prin această manifestare se atrage atenţia şi asupra dorinţei de autonomie a maghiarilor, în special pentru secuime şi zona de Nord Vest a ţării. „În mod concret, există două regiuni care, după părerea noastră, ar trebui să fie în primul rând regiuni administrativ teritoriale de sine stătătoare şi cu statut special. Una din aceste regiuni este, bineînţeles, ţinutul secuiesc, a doua este zona de Vest a ţării, numită de noi Partium, unde credem că ar fi corespunzător şi benefic pentru pacea interetnică şi pentru normalizarea relaţiilor româno-maghiare o regiune bilingvă, cu statut special. În data de 20 iulie am dori să atenţionăm asupra acestui fapt, printr-o manifestare scurtă, dar coordonată, armonizată între o serie de localităţi”, a precizat Toro T. Tibor.
Preşedintele PPMT a mai declarat că se aşteaptă ca aceste manifestări de protest să fie organizate în localităţile în care formaţiunea are organizaţii, ceea ce înseamnă între 100 şi 200 de localităţi, dar se mizează şi pe forţa organizatorică a altor parteneri, cum ar fi Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) sau Consiliul Naţional Secuiesc.
UDMR, chemat în horă
La rândul său, preşedintele executiv al CNMT, Sandor Krisztina, a precizat că aceste acţiuni de protest se încadrează programului „Anul autonomiei”, după cum a fost declarat 2013 de către preşedintele Tokes Laszlo.
„Cred că a sosit momentul să ieşim iarăşi pe străzi şi în această acţiune vrem să-i implicăm şi pe cei care ne-au fost parteneri în ultimii ani, Consiliul Tineretului Maghiar din România, Tinerii Maghiari din Ardeal şi Asociaţia de Tineret a PPMT, „Minta”, îi avem parteneri şi pe CNS şi cred că în afară de ei vor fi şi alţi parteneri sau instituţii. Milităm, de fapt, pentru autonomie, pentru regiuni autonome, în Secuime, Partium sau alte regiuni coerente din România de astăzi. Cred că această acţiune va fi, de fapt, o continuare a protestului care a avut loc la Târgu Mureş pe 10 martie”, a declarat Sandor Krisztina.
Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) rămâne ca un alt potenţial partener, deoarece liderii săi sunt şi ei nemulţumiţi de regionalizarea propusă de vicepremierul Liviu Dragnea. „Am încercat să sensibilizez, să atrag atenţia domnului preşedinte al UDMR că nu putem reuşi decât împreună în a împiedica aceste planuri care sunt foarte periculoase din punct de vedere al comunităţii maghiare”, a spus Toro T. Tibor. Acesta a anunţat că va avea o întrevedere preşedintele UDMR Kelemen Hunor pentru a se pune de acord în câteva chestiuni actuale pentru comunitatea maghiară, respectiv modificarea Constituţiei, planul de regionalizare, iniţiativele cetăţeneşti europene şi pregătirea comună a alegerilor europarlamentare.
Regionalizarea, luptă grea
Pe 11 iunie, liderul UDMR Kelemen Hunor a declarat, într-un interviu acordat RFI, că maghiarii din Harghita, Covasna şi Mureş „se tem de o asimilare foarte perversă”, prin proiectul regionalizării. Acesta a avertizat că oamenii ar putea ieşi în stradă dacă Ţinutul Secuiesc va fi „asimilat spre Braşov, Buzău sau Neamţ”. Kelemen Hunor a spus că „în Harghita, în Covasna şi în Mureş mai puţin, vrei-nu vrei, trăiesc maghiarii. Este o zonă, aşa cum este şi Ţara Moţilor şi Moldova şi Dobrogea, cu anumite tradiţii istorice, culturale, legături sociale, economice şi din acest punct de vedere, eu cred că orice abordare, indiferent cum faci acolo are şi o conotaţie etnică”.
Drept răspuns, vicepremierul Dragnea a explicat că va merge, în cadrul caravanei regionalizării, „inclusiv în Ţinutul Secuiesc, să fac aceste dezbateri. (…) Este vorba de o nouă organizare a teritoriului în aşa fel încât să genereze o dezvoltare echilibrată. Regiunile vor avea ca şi atribuţie principală coordonarea activităţilor consiliilor judeţene în domeniul dezvoltării regionale. Or nu este cazul să se sperie foarte mult de regionalizare pentru că nu va fi o regionalizare care va determina o regiune în care maghiarii să se simtă stingheri.”
Liviu Dragnea a declarat, pe 20 iunie la Cluj-Napoca, la o dezbatere despre regionalizare şi descentralizare organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, că România are şansa, prin regionalizare, să se rupă definitiv de comunism, dar că este o luptă grea. „Regionalizarea este cea mai grea luptă care se dă în România, lupta teritoriului cu Bucureştiul, nu cu oamenii din Bucureşti, ci cu Bucureştiul ca simbol al unei puteri centralizate în care o mână de oameni vor să decidă destinul fiecărui român, al fiecărei localităţi, ceea ce nu mai poate continua. Asta este lupta pe care trebuie să avem curajul să o dăm, pentru că nu este în regulă ca cineva de la Bucureşti să decidă ce se întâmplă într-o localitate din Cluj sau Satu Mare”, a spus Dragnea.
Diana Gabor
