Profesorul Ioan – Aurel Pop a afirmat că românii se critică pe ei înșiși mult mai mult decât o fac alte popoare. Președintele Academiei a mai adăugat că acest lucru se agravează mai ales în prezența străinilor. Ca explicație, el a identificat faptul că multe sute de ani, românii au fost învățați că menirea lor e să-i slujească pe alții.
Afirmațiile au fost făcute în cadrul unui nou episod din serialul „100 de adevăruri istorice” de pe Trinitas TV.
„Românii se văd în general pe ei critic, hipercritic. Și când se întâlnesc românii între ei, vedeți, vorbesc de rău, primul impuls este să vorbească de rău. Nu e bună aia, nu e bine acolo, nu am reușit să facem nimic, n-am făcut drumuri bune, n-am reușit să ne coordonăm, nu facem și nu o să facem. Asta să știți că nu este numai lucru românesc. Se mai întâlnesc și polonezii și zic la fel.
Sârbii pe care noi îi socotim orgolioși, eu îi cunosc mai bine că am stat între ei, se critică și ei. Dar ceea ce fac românii mai mult decât alții este că se critică până la autoflagelare în prezența străinilor. Ceea ce crează o impresie execrabilă. Adică popoarele care se autocritică atunci când vine un străin, își iau măsuri de precauție și încearcă să scoată în lumină și valorile. Românii, în general, în prezența străinilor se declară chiar mai răi decât sunt. Poate că aici este și această aplecare a noastră și venirea noastră dintr-o istorie în care am fost slugi, am fost umiliți de-a lungul vremii.
Dacă generații la rând ni s-a spus că ne-am născut să fim, nu sclavi că nu am fost chiar sclavi, dar să fim țărani supuși pământului, am început să credem- În Ardeal cel puțin, numai de o sută de ani suntem învățați că și noi suntem oameni și că nu ne-am născut să fim servitori. Bunica mea îmi spunea că a învățat la școală, fiind născută înainte de Primul Război Mondial, că menirea noastră este să-i slujim pe alții. Ori asta și în vechiul regat a fost valabil, când veneau aici turcii și jefuiau și făceau și luau totul, românii au învățat. Nu știu cum am putea face să încercăm să ne trezim la demnitate. Numai printr-o educație bună iar o educație bună trebuie să se bazeze pe profesori buni, pe profesori care trebuie să fie modele. Și ca să avem profesori care să fie modele, trebuie să fie bine instruiți, sănătoși, instruiți și să aibă ei conștiința că apără niște valori.Ori un profesor care este umilit pentru un salariu mic, un profesor căruia i se spune că nu mi este valabilă zicala „dacă ai carte, ai parte”, că dacă ai avere ai parte, ș.a.m.d. Toate acestea fac ca învățământul nostru să coboare ștacheta mereu.
Profesorii pe vremea bunicilor și străbunicilor mei erau apostolii neamului, așa erau numiți în Ardeal. Îi învățau pe oameni cum să se poarte, cum să mănânce, cum să vorbească cu alții, cum să fie politicoși. Astăzi vremurile acelea par trecute. Și atunci cred că trebuie să ne redimensionăm. Să găsim o soluție ca în condințiile asaltului mijloacelor acestora moderne, digitalizării, Facebook-ului, Twiteer-ului, Instagram-ului, a prescurtărilor pe care le fac tinerii acuma de nici nu mai știi dacă este limba română sau nu, când dau mesaje, toate astea nu ar trebui să ne sperie, ar trebui să ne facă să ne adaptăm vremurilor de acum, să ne schimbăm discursul.
Eu cred că oamenii și astăzi au nevoie nu numai de etnicitate și de naționalitate, pentru că trebuie să se identifice cu un grup și mai mic, nu pot de la început să fie pădure, trebuie să fie arbore, înainte de a fi pădure dar ei sunt dezorientați din pricină că nu mai există modele pe care să le urmeze. Deci ar trebui să aibă înaintea lor oameni integri, oameni care să nu facă compromisuri. Când în fiecare zi la televiziune văd oameni compromiși, oameni care își vând aproapele lor, cum să aibă ei încredere?”, s-a întrebat Președintele Academiei Române.
Sursa: Napoca News
