La un an după vizita de curtoazie a premierului român, în cadrul căreia era asigurat că Serbia face toate eforturile pentru a asigura drepturile comunităţii române din Valea Timocului, liderul statului vecin face, în cadrul unor întâlniri oficiale, afirmaţii care neagă identitatea română a vlahilor. Acesta în pofida faptului că România îi consideră români şi pe vlahi, stipulând acest lucru chiar în legea românilor de pretutindeni.

 

În cadrul unei întâlniri cu ministerul de externe al Finlandei, preşedintele sârb Tomislav Nikolic a făcut o declaraţie care vizează clar politicile României în ceea ce priveşte românii de pretutindeni. „Din păcate există tendinţa că România vrea să arate minoritatea vlahă ca minoritate română. Aşa ceva Serbia nu poate să permită, pentru că asta nu este în interesul acestei minorităţi”, a declarat Nikolic.

Declaraţia vine după ce statul vecin s-a văzut cu sacii în căruţă, adică atât Președintele Traian Băsescu, cât și Premierul Victor Ponta au anunțat că vor sprijini aderarea Serbiei la UE. Amintim că la începutul lui 2012 Senatul, prin Biroul Permanent, a aprobat amânarea discutării proiectul legii de ratificarea a Acordului de stabilizare şi de asociere al Serbiei la Uniunea Europeană în Comisiile de specialitate ale Senatului. Preşedintele Comisiei românilor de pretutindeni din Senat, senatorul Viorel Badea, a arătat că propunerea de amânare a dezbaterii proiectului a fost înaintată de preşedintele Comisiei pentru politică externă, Titus Corlăţean, ca urmare a faptului că discuţiile cu autorităţile sârbe privind respectarea drepturilor comunităţii românilor din Serbia nu au avut nici un rezultat.

România recunoaşte vlahii drept români

 

Președintele României, Traian Băsescu, a semnat în vara lui 2012 Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea Art. 1 alin. (1) din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. Inițiată de senatorul Viorel Badea dar sprijinită de toate partidele din Parlamentul României, modificarea legii a avut împotrivă doar două voturi. Legea subliniază angajamentul României de a proteja drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi, pe lista apelativelor propuse de Academia Română pentru amendarea legii apărând şi termenul de vlah.

Câteva luni mai târziu, premierul Victor Ponta  a efectuat o vizită în Serbia, în cadrul căreia liderii din Timoc i-au prezentat situaţiile în care este pusă comunitatea, inclusiv ultimele evoluţii legate de modul în care autorităţile înţeleg să introducă limba română în şcoli. Victor Ponta a notat şi a promis că la cina care urma să o ia cu primul-ministru Dacic va ridica toate aceste probleme. De asemenea, acesta a promis că în Timoc va fi deschisă o filială a Institutului Cultural Român, promisiune primită cu mult entuziasm de către cei prezenţi. Ajuns la întâlnirea cu premierul sârb, acesta a întors timona cu 180 de grade.

„Frunză verde premolar, Ponta este bipolar…”

 

În declaraţia sa oficială de la Belgrad, în urma întrevederii cu Dacic, premierul Victor Ponta a declarat că nu doreşte să existe o legătură între problema minorităţii vlahe şi continuarea procesului de integrare europeană a Serbiei. „Anul trecut, în calitate de lider al opoziţiei, am criticat legătura făcută între problema vlahilor şi candidatura Serbiei la UE. Nici acum, când sunt premier, nu mi-am schimbat părerea, deoarece şi noi am suferit presiuni înainte de aderarea la UE şi nu dorim să facem altora acelaşi lucru”, a declarat Ponta, citat de agenţia Beta.

De asemenea, premierul Ivita Dacic a reiterat că Serbia şi România au bune relaţii tradiţionale, că trebuie căutate interesele comune şi eliminate problemele care pot deranja bunele relaţii. Referindu-se la „problema vlahilor” şi problema minorităţii române din Serbia, Dacic a spus că nu doreşte ca la aceste teme să lucreze sub presiune, ci trebuie să fie parte a politicii duse de Serbia – politica egalităţii în drepturi a minorităţilor naţionale.

„În ceea ce priveşte problema vlahilor, vreau să spun că Serbia nu doreşte să se implice şi să abordeze această problemă sub presiuni, ci considerăm că ea ar trebui să fie parte componentă a politicii Serbiei. Şi consider, într-adevăr, că este vorba de o problemă de stat, ar trebui să se ocupe statul de această problemă şi vom depune toate eforturile să găsim soluţii pentru aceste probleme, problema vlahilor în toate domeniile, atunci când este vorba de educaţie, de mass-media”, a spus premierul sârb.

 

 

Ce spune legea românească

 

„Articol unic: Legea nr. 299 din 13 noiembrie 2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, se modifică după cum urmează:

Articolul 1, alineatul (1) a) se modifică și va avea următorul cuprins:

ART. 1. alin (1) a) drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română – persoanele de origine română cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelaţi (armâni, armânji, aromâni, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, daco-români, fărșeroți, herțeni, istro-români, latini dunăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureșeni, megleniți, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi,vlasi, volohi, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus), denumite în continuare români de pretutindeni.”

 

Diana Gabor

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.