Primăria a dat interdicție pe terenul unor afaceriști clujeni

1113

Afaceriştii clujeni Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica sunt nemulţumiţi de noul Plan Urbanistic General (PUG) care le interzice construirea unor case de vacanţă pe terenul ce îl deţin în Făget. În consecinţă, afaceriştii au dat în judecată municipalitatea şi cer modificarea încadrării terenului pentru a putea investi în construcţii.

 

De la case de vacanţă, la teren de păşunat

Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, împreună cu soţiile sunt proprietari ai unui teren încadrat în subzonă de păşuni/fâneţe, în interiorul zonelor împădurite. Conform noului PUG este interzis orice altă schimbare a destinaţiei acestei categorii de spaţii, această reglementare are caracter definitiv şi nu poate fi schimbat prin PUZ. Însă, şefii Fimaro Invest au solicitat primăriei să modifice noul Plan Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca pentru a schimba încadrarea terenului pe care o deţin pentru a permite construirea unor case de vacanţă, aşa cum permitea vechiul PUG.

”Subsemnaţii am achiziţionat acest teren, în suprafaţă de 14.000 mp, tocmai în considerarea faptului că este un teren construibil, situat în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, astfel încât se preta atât pentru construirea unor case de vacanţă personale, cât şi pentru o investiţie în acest sens.

A schimba reglementarea aferentă acestei zone într-un mod atât de radical, încalcă condiţia de previzibilitate a normelor de urbanism. Dat fiind faptul că, în speţă, situaţia terenului şi a împrejurimilor nu s-a modificat în niciun  fel, interdicţia de a construi pe terenul, proprietatea noastră privată, apare ca fiind o încălcare nelegală a prerogativelor dreptului nostru de proprietate privată, dat fiind faptul că această încălcare nu este justificată de un interes public superior. Astfel, o schimbarea a încadrării UTR (n.r. – Unitate teritorială de referinţă) este permisivă, însă aceasta trebuie realizată în aşa fel încât o anumită zonă să fie încadrată într-o UTR asemănătoare cu cea veche”, se arată în plângerea prealabilă formulată de afaceriştii clujeni.

 

Legislaţia noului PUG le pune beţe-n roate afaceriştilor

În prezent, terenul la care se face referire este încadrat în UTR S_VPf/ps, adică într-o subzonă de păşuni/fânaţe în interiorul zonelor împădurite, iar Şugar, Pinte şi Taica vor încadrarea terenului într-una dintre Unităţile de Teritoriale de Referinţă ULid, ULid/PUZ sau Lid, adică o zonă care să permită construirea de locuinţe.

În acest sens, afaceriştii clujeni spun că încadrarea terenului lor în UTR ULid, caracteristică terenurilor cu destinaţie agricolă – păşuni, fâneţe, arabil – sau libere ar permite construirea de locuinţe individuale, aceştia considerând că terenul pe care îl deţin se încadrează perfect în caracterul zonei aferente acestui UTR (ULid), deoarece aceasta este asemănătoare cu UTR în care acest teren a fost încadrat iniţial şi mai mult , aceştia susţin că şi caracteristicile terenului lor sunt în perfectă concordanţă cu caracteristicile zonei ULid.

”Nu în ultimul rând, vă atragem atenţia asupra faptului că aşi reglementat un tip de zonă verde neprevăzut de dispoziţiile legale în vigoare. Astfel, conform art. 3 din Legea nr. 24/2007: Spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor:

  • a)spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate;
  • b)spaţii verzi publice de folosinţă specializată:

1.grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

2.cele aferente dotărilor publice: creşe, grădiniţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire;

3.baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă;

  • c)spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive;
  • d)spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă;
  • e)culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică;
  • f)păduri de agrement.
  • g) pepiniere şi sere.

Pentru fiecare din tipurile de spaţii verzi reglementate anterior, proprietarul poate găsi o metodă de exploatare a acestora sau de a utiliza terenul ”spaţiu verde”. În cazul de faţă însă, încadrarea dispusă de dumneavoastră nu permite exploatarea terenului nostru în niciun mod, fiind o categorie de spaţiu verde nereglementată prin legislaţia în domeniu şi care duce la o blocare a prerogativelor dreptului nostru de proprietate”, susţin aceştia.

 

”Ne-aţi încălcat în mod nejustificat dreptul la proprietate”

”Ingerinţa statului în exercitarea dreptului de proprietate privată este permisă doar în condiţii excepţionale, în cazul unei necesităţi de ordin public şi doar în condiţii de proporţionalitate între interesul public şi interesul privat, fiind necesară în toate cazurile despăgubirea proprietarilor în raport de încălcarea dreptului lor la proprietate privată. În speţă, un astfel de interes public nu există, motiv pentru care încadrând terenul nostru în UTR S_VPf/ps, ne-ţi încălcat în mod nejustificat dreptul la proprietate.

Astfel, pentru toate aceste motive, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, solicită primăriei modificarea PUG-ului şi încadrarea terenului indicat anterior într-un UTR care să permită construirea de locuinţe.

”În cazul în care solicitarea noastră nu va fi soluţionată în mod favorabil, ne vom adresa instanţelor judecătoreşti pentru realizarea drepturilor noastre”, se mai arată în plângerea prealabilă înregistrată din 2015.

 

Afaceriştii – nemulţumiţi. Primăria – de neînduplecat

Consiliul local a respins în 28 februarie 2017 plângerea prealabilă formulată de Şugar, Pinte şi Taica şi au hotărât să menţină încadrarea terenului UTR S_Vpf/ps, aşa cum prevede noul PUG.

Proiectantul a comunicat că terenul în cauză ”e situat chiar în mijlocul pădurii şi, în consecinţă, beneficiază de un regim de protecţie puternic, motivat de considerente de mediu şi de dezvoltarea durabilă”.

De altfel, Direcţia Generală de Urbanism motivează că ”terenul este o poiană parţial împădurită. Are înscrisă în CF categoria de folosinţă neurbană: ”fâneaţă”. În zonă nu există reţele edilitare, iar accesul la drumul public nu este reglementat, situaţie în care parcela nu este construibilă. Terenul mai este încadrat în zonă naturală protejată de interes conservativ – propusă. Dacă în vechiul PUG a existat încadrarea funcţională ”case de vacanţă”, în PUG 2014, această funcţiune nu mai există. Încadrarea într-o unitate de referinţă cu funcţiune rezidenţială nu este posibilă datorită amplasării terenului într-o zonă izolată de corpul oraşului, la distanţă mare de reţelele edilitare publice şi în zonă naturală protejată”.

 

Taica

Claudiu Liviu Şugar, împreună cu Bombonica Nicoleta Dana Şugar au înregistrat la Tribunalul Cluj o cerere de chemare în judecată, având ca obiect revocare în parte a HCL 493/2014 referitor la modificarea încadrării terenului.

 

Proiectele Şugar – Pinte – Taica

Până anul trecut, Claudiu-Liviu Şugar, Gheorghe Mircea Pinte şi Horaţiu-Radu Taica, conduceau împreună societatea Fimaro Invest, firmă ce are ca obiect de activitate dezvoltarea (promovarea) imobiliară. În prezent, din cei trei la conducere a mai rămas doar Radu Taica care administrează societatea împreună cu Cristina Otilia Lung, expert contabil şi Răzvan Adrian Briciu, avocat din cadrul Baroul Cluj.

O parte dintre acţionarii SC Fimaro Invest s-au implicat şi într-un proiect imobiliar pentru care, însă, nu au găsit resurse financiare pentru a-l finaliza. Este vorba de amplasamentul fabricii Fimaro, care este considerat de experţii imobiliari ca fiind viitorul centru civic al Clujului. În locul fabricii dărăpănate s-a aprobat construirea unui ansamblu rezidenţial cu dotări, centru de afaceri, hotel şi parking subteran. Beneficiarul acestei investiţii era SC Decorint SA, o firmă de care se leagă numele lui Radu Taica, Mircea Pinte şi Liviu Şugar,  ultimul fiind fiul protopopului Sugar din Bistriţa. Dacă Pinte şi Taica au fost în umbra unui fond de investiţii care a administrat FNI şi a avut legături cu Dacia Felix, Sugar şi Taica au întreţinut legături cu oamenii de afaceri cu opţiuni “liberale” în cadrul proiectului imobiliar Arcada, care s-a realizat în zona Borhanci. Pintea şi Taica s-au lansat în afaceri când printr-o firmă au administrat o parte din FRI, adică banii rulaţi de la “devalizata” Dacia Felix. Firma respectivă se numea CIRO, iar cu această societate a avut legături şi milionarul Sorin Dan, un apropiat la primarului Emil Boc. Între timp, CIRO s-a transformat şi în momentul de faţă funcţionează sub denumirea de SAI Target Asset Management, o societate de brokeraj care funcţionează pe piaţa acţiunilor şi a tranzacţiilor imobiliare. SAI este condusă de Pinte şi Taica şi figurează printre acţionarii de la Fimaro, iar acţiunile fostei fabrici au fost preluate gradual de către cei doi, care au ajuns să o controleze.

În momentul de faţă, Taică şi Pinte fac parte din Clubul Rotary Cetăţuie de unde mai fac parte procurorul DIICOT Mircea Hrudei, afaceristul liberal, Dan Nistor, Viorel Bunea, fostul miliţian, sau Jaradat Mohamed Hadi, patronul Universităţii Bogdan-Voda, fost puşcăriaş.

Claudiu Liviu Şugar  conduce societăţile Finas Project SRL, PV Energy SRL, Finas SRL, Finas Invest SRL, Pve Project SRL, Renewpower Energy SA, Gradina Energy Project SRL, Gheorghe Mircea Pinte administrează Sai Target Asset Management SA, Alianta SA, Alvis Imobiliare SRL, Alvis Capital SRL, Alvis Real Estate SRL, iar Horaţiu-Radu Taica patronează societăţile Sai Target Asset Management SA (împreună cu Pinte), Fimaro Development SA, Citius Capital SRL, Vector Capital SRL, Altius Capital SRL.