După ce Primăria Cluj-Napoca a refuzat plata unei facturi pe care o datora firmei care întreţine reţeaua de Bike Sharing, municipalitatea s-a ales cu un proces prin care trebuie să plătească firmei aproximativ 70.000 de euro reprezentând contravaloarea serviciilor prestate, dobânda legală şi cheltuieli de judecată.

 

Reţeaua publică de biciclete din Cluj-Napoca, Cluj Bike, a fost inaugurată la sfârşitul anului 2015, deşi proiectul realizat pe bani europeni şi atribuit pe vremea ex-primarului Sorin Apostu, trebuia să fie funcţional din august 2013. Însă, nici în prezent sistemul nu este pus la punct, sistemul de bike sharing fiind mai mult defect decât funcţional. Pe lângă reclamaţiile numeroase aduse de către clujeni privind modul în care acesta funcţionează, primăria are un conflict şi cu firma din Braşov SC Wind Technologies SRL, firma ce înreţine reţeauade bike-sharing căruia trebuie să îi plăteascaă 70.000 de euro.

Compania Wind Technologies a câştigat în 2015 licitaţia pentru întreţinerea reţelei de bike-sharing din Cluj-Napoca, oferind un preţ de 7,2 milioane de lei. Contractul presupune gestionarea, repararea şi întreţinerea celor 540 de biciclete europene.

Urmare a realizării serviciilor şi a semnării procesului verbal de recepţie, firma din Braşov a întocmit o factură fiscală în valoare de 314.960 lei, factură ce a fost înregistrată şi acceptată la plată de către primărie. După expirarea termenului de 60 de zile agreat de părţi, firma a solicitat în repetate rânduri plata facturii fiscale, însă Primăria a refuzat.

Societatea Wind Technologies SA a dat în judecată primăria şi a susţinut că serviciile au fost recepţionate fără obiecţiuni.

“Primăria nu a specificat niciodată că ar exista un neajuns major sau omisiuni”, a susţinut aceasta în instanţă.

În plus, ”reprezetanţii Municipiului Cluj-Napoca aveau obligaţia ca la sfârşitul fiecărei luni să recepţioneze serviciile prestate în luna respectivă, prin încheierea unui proces-verbal de recepţie în acest sens, obligaţie nerespectată de aceştia în situaţia în cauză”, iar ”pârâtul a refuzat plata preţului chiar şi ulterior datei la care a apreciat că societatea şi-a îndeplinit în mod corespunzătorobligaţiile contractuale”, arată instanţa.

 tribunal cluj

Cum s-a apărat Primăria

Consilierul juridic al Primăriei a solicitat respingerea cererii ca tardiv depusă şi neîntemeiată. “La momentul emiterii facturii, Primăria a considerat că există neajunsuri majore şi serioase omisiuni ale documentaţiilor redactate de către firma din Braşov, precum şi că regulamentul şi contractul de utilizare biciclete nu  putea, în forma propusă de acesta, să fie supus consultării publice şi apoi aprobării de către Consiliul Local motiv pentru care a returnat factura urmând o perioadă de corespondenţă cu managerul de proiect pentru realizarea modificărilor necesare. Factura a fost emisă fără ca serviciile prevăzute în contract să fi fost executate conform ofertei tehnice şi caietului de sarcini”, a susţinut consilierul juridic al Primăriei Cluj la Tribunal.

Primăria a mai arătat că oferta Wind Technologies “a rămas singura ofertă admisibilă din cadrul procedurii de licitaţie publică, iar aceasta chiar dacă pentru anumite servicii preţurile din oferta firmei erau diferite semnificativ prin comparaţie de celelalte oferte depuse în cadrul procedurii”.

„Astfel, pentru realizarea documentaţiilor şi procedurilor necesare operării reţelei Bike Sharing, preţul ofertat de către RADP a fost de zero lei, iar preţul ofertat de reclamantă a fost de 254.000 lei fără TVA. La cantitatea şi calitatea prestaţiilor executate de către reclamantă, suma menţionată este supraevaluată”, susţine Primăria.

 

Primăria Cluj-Napoca, la plată

Chiar şi judecătorii s-au întrebat de ce a fost nevoie de un proces în instanţă, având în vedere că Primăria nu a contestat niciodată nevalabilitatea acordului cadru, ci pur şi simplu denunţă preţul excesiv al serviciilor.

“Primăria nu a invocat nevalabilitatea acordului cadru şi a contractului de servicii nici măcar ca o apărare de fond, ci denunţă pur şi simplu preţul serviciilor, apreciat drept excesiv. Aceste aspecte puteau fi valorificate în cadrul procedurii de licitaţie publică, nu în cadrul procesului care are ca obiect executarea unui contract semnat de însuşi autoritatea contractantă”, au apreciat judecătorii Tribunalului Cluj care au dat câştig de cauză firmei din Braşov şi au obligat Primăria la plata sumei de 308.655 lei, adică aproximativ 70.000 de euro.

Nici la Curtea de Apel Primăria nu a avut câştig de cauză. Judecătorii au respins recursul Primăriei astfel că sentinţa Tribunalului a rămas definitivă.

cluj-bike 

SC Wind Technologies SRL s-a luptat şi cu RADP

Firma din Braşov a câştigat contractul la reevaluarea ofertelor. Dacă iniţial lucrarea a fost câştigată de RADP, regia subordonată Primăriei Cluj-Napoca, cu un preţ de 6,2 milioane de lei, firma braşoveană a câştigat acest contract, însă pentru un preţ mai mare, de 7,2 milioane de lei.

Compania Wind Technologies a contestat rezultatul iniţial al licitaţiei, susţinând că oferta depusă de Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca era neconformă şi inadmisibilă, pe motiv că regia nu are domeniu de activitate solicitat în această achiziţie, fiind mai degrabă o companie de construcţii şi de servicii de salubritate.

Astfel, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a admis contestaţia formulată de Wind Tehnologies SRL şi a dispus reevaluarea ofertelor. Apoi, primăria şi RADP au atacat în instanţă decizia CNSC, iar procesul s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Instanţa a dispus reevaluarea ofertelor, iar societatea din Braşov a fost declarată câştigătoare.

Contractul presupune gestionarea, repararea şi întreţinerea celor 540 de biciclete europene. Proiectul european de bike-sharing a fost aprobat în 2011 şi are o valoare totală de 17,6 milioane de lei, din care 13,4 sumă nerambursabilă. El prevede instalarea a 50 de staţii self-service de biciclete, dintre care 44 în Cluj-Napoca şi şase în Apahida şi Floreşti, şi achiziţionarea a 540 de biciclete.

Wind Technologies SRL are domeniu de activitate „activităţi de realizare a softului la comandă” şi este condusă de Elena Roxana Blăgoi şi Florina Mariana Pîrnuţă. În 2013, firma braşoveană a avut o cifră de afaceri de peste 1,4 milioane de lei, iar profitul a fost de 73 512 lei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.