Primăria Cluj-Napoca este obligată, printr-o sentință judecătorească încă nedefinitivă, să amplaseze plăcuţe bilingve româno-maghiare la intrările în oraş. Asta în condițiile în care legea românească prevede obligativitatea inscripțiilor în limbile minorităților conlocuitoare doar dacă minoritatea respectivă depășește 20 de procente din populația totală. O studentă la Drept, în vârstă de 22 de ani, a cerut și a câștigat în instanță, în numele unei organizații neguvernamentale, amplasarea de plăcuțe bilingve, pornind de la legislația europeană.
Tribunalul Cluj a obligat autoritățile locale să amplaseze plăcuţe bilingve în română şi maghiară la intrările în oraş. Plângerea a fost formulată de fundația olandeză European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Sentinţa este executorie, dar nu și definitivă. Argumentarea care a câștigat procesul a fost întocmită de o studentă în anul III la Drept, Izabella Szocs. Ea este consilier juridic al fundaţiei care a primit câștig de cauză în instanță. Studenta explică de ce a ales Clujul pentru acest proces și cum anume a câștigat.
Izabella Szocs a aratat care sunt criteriile care stau la baza analizei de oportunitate, prevăzute atât de legea românească în vigoare, cât și de norma europeană, si anume: numărul substanţial de locuitori, populaţie tradiţională şi cerinţă suficientă.
Așa se face că, deşi Clujul are sub 20% populație de etnie maghiară, ar urma să aibă plăcuțe bilingve, româno-maghiare. Primarul Emil Boc a anunțat că va contesta decizia instanţei, după ce va primi motivarea instanței.
Clujul nu este singura localitate pentru care fundația olandeză a cerut amplasarea de plăcuțe bilingve. Alte 30 de procese au fost deschise pentru respectarea Legii Administrației Publice Locale, acolo unde procentul de populație minoritară era chiar peste 20%.
European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, fundația care a obținut în instanță ceea ce politicienii maghiari nu au reușit timp de peste 20 de ani, este o organizație condusă de un olandez de origine maghiară, Gabor Landman. Membrii fundației spun că nu au nicio afiliere politică și că militează independent pentru drepturile minorității maghiare.
În Cluj-Napoca au existat, de-a lungul anilor, mai multe tentative de amplasare a plăcuțelor române-maghiare la intrările în oraș. Cel mai vehement opozant al acestei inițiative este fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar.
