Primăria Cluj-Napoca plătește despăgubiri pentru maşinile stricate în gropi

122

Societatea de asigurări Omniasig Vienna Insurance Group SA a câştigat din nou în instanţă împotriva Primăriei Cluj-Napoca care se face vinovată de starea drumurilor proaste din oraş, care la rândul lor provoacă incidente auto care trebuie gestionate de astfel de societăţi. Oamenii îşi recuperează prejudiciul de la compania de asigurări, dar nici aceştia din urmă nu se dau bătuţi: dau în judecată proprietarul drumului, adică administraţia locală. Astfel, societatea de asigurare a dat în judecată Primăria Cluj-Napoca şi a solicitat plata a circa 55.000 de lei, ca o măsură de recuperare a banilor, după ce a plătit această sumă către 19 şoferi care au reclamat că şi-au stricat maşinile în gropile de pe străzile municipiului.

 

Instanţele au dat drept de câştig asiguratorului

Municipalitatea clujeană va plăti despăgubiri de 5.691 lei, suma de 4.585 lei, reprezentând dobânda legală şi 4.862 lei, cheltuieli de judecată. Suma va ajunge în conturile firmei de asigurări Omniasig Vienna Insurance Group SA, care a plătit, în baza unui contract CASCO, daunele şoferilor păgubiţi.

Suma totală pe care a cerut-o firma de asigurare se ridică la 54.929 lei reprezentând “despăgubiri achitate într-un număr de 19 dosare de daună cauzate de starea proastă a drumurilor”. Instanţa a dispus însă disjungerea cererilor şi formarea altor 18 dosare distincte fiecare având ca obiect pretenţii derivate din câte un dosar de daună. În sentinţa Tribunalului Cluj se arată că în februarie 2008 Ioan Rus, un şofer a condus pe strada Oaşului din Cluj-Napoca şi când se afla în dreptul unui imobil a intrat într-o groapă avariind partea din faţă a autoturismului

”Din concluziile raportului de expertiză tehnică realizat în cauză reiese că starea drumului public a cauzat şocul mecanic ce a condus la evenimentul rutier din data de 25.02.2008 şi consecutiv acestuia. Expertiza a fost realizată cu ajutorul unui program informatic de simulare a accidentului rutier şi are la bază fotografiile drumului public şi ale avariilor pe care le-a suferit autoturismul. Autoturismul avariat era asigurat CASCO de către reclamantă, iar pentru pagubele produse acesta a achitat despăgubiri de 5.691 de lei.

Raportat la faptul că declaraţia conducătorului auto nu este suficientă pentru stabilirea raportului de cauzalitate, instanţa a reţinut că această susţinere este pur formală, acesta nefiind în măsură să evidenţieze vreun element din declaraţia în calitate de martor, care să ridice vreun dubiu cu privire la veridicitatea ei. De altfel, s-a observat că, conducătorul auto nu are niciun interes de a da o declaraţie falsă pentru a-şi înlătura culpa în producerea evenimentului şi a recupera prejudiciul, câtă vreme, fiind vorba despre o asigurare de tip CASCO, plata despăgubirilor se fac indiferent dacă culpa aparţine sau nu conducătorului autoturismului asigurat. Mai mult, s-a reţinut că declaraţia martorului este confirmată atât de fotografiile existente la dosarul de daună, cât şi de expertiza efectuată în cauză care a stabilit că există o legătură de cauzalitate clară între avariile suferite de autovehicul şi starea improprie a drumului”, arată judecătorii.

 

Municipalitatea a criticat probele aduse de firma de asigurări

Primăria Cluj-Napoca a criticat probele aduse de reclamantă, dar nu a propus probe care să îi dovedească nevinovăţia.

”În ceea ce priveşte susţinerile pârâtului cu privire la probele administrate în cauză şi anume faptul că, în esenţă, acestea nu pot dovedi întrunirea condiţiilor răspunderii delictuale întrucât provin exclusiv de la reclamantă, instanţa a reţinut că acestea sunt cu totul nefondate. Astfel, pârâtul s-a limitat la a critica probele el însuşi probe care să îi dovedească nevinovăţia”, au arătat magistraţii clujeni.

Compania a acţionat Primăria în instanţă motivând că ”fapta ilicită constă în aceea că drumul local pe care s-a produs evenimentul rutier nu era menţinut într-o stare tehnică corespunzătoare, ceea ce era responsabilitatea administratorului drumurilor, şi anume a Consiliului Local Cluj. Prejudiciul cauzat constă în contravaloarea sumei achitate de către reclamantă pentru repararea autoturismului, iar între acest prejudiciu şi fapta ilicită există o legătură de cauzalitate, în sensul că avariile pentru a căror reparare s-a achitat această sumă au fost provocate de starea necorespunzătoare a drumului.

În ceea ce priveşte culpa pârâtului, instanţa reţine că, atâta vreme cât aceasta avea obligaţia de a asigura întreţinerea drumului şi nu a invocat şi probat vreo împrejurare mai presus de voinţa sa care să-l împiedice să-şi îndeplinească obligaţia, el este în culpă.

Dacă ar fi procedat prin semnalizarea cu indicatoare rutiere a existenţei unei gropi în carosabil care să avertizeze conducătorii auto sau dacă ar fi procedat la astuparea gropii exista posibilitatea evitării producerii evenimentului soldat cu avarierea autoturismului”, se menţionează în sentinţa Judecătoriei Cluj-Napoca.

Potrivit reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca o parte din suma de 55.000 de lei a fost deja achitată, pentru alte cazuri deja soluţionate de instanţă.

 

Nu e prima dată!

De-a lungul anilor, Primăria a mai pierdut şi alte procese cu firmele de asigurări care au acţionat autorităţile în instanţă după ce proprietarii autoturismelor şi-au avariat maşinile în gropile de pe străzi.

Potrivit unor cifre publicate în 2015 de Ziar de Cluj, în ultimii ani, Primăria Cluj-Napoca a prădat peste 8,2 milioane de lei pe cheltuieli de judecată şi despăgubiri în procese pe care le-a pierdut. Incompetenţa administratorilor banului public se reflectă în milioanele de euro aruncate pe fereastra în ultima jumătate de deceniu pentru ca nu au ştiut să-şi facă bine treaba sau, mai grav, nu şi-au dat interesul pentru acţiunile în instanţă, subliniază jurnaliştii publicaţiei.

În 2010, Primăria Cluj-Napoca a plătit despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de peste 800.000 de lei. În 2011, suma a crescut de mai mult de doua ori şi a ajuns la aproape 1,8 milioane de lei.

În anul 2012, cheltuielile de judecată şi despăgubirile au scăzut la 878.000 de lei, doar ca să crească, în 2013, la 3,5 milioane de lei. În 2014, procesele au mai scos 930.000 de lei din vistieria oraşului, iar în primele patru luni ale anului 2015, din ianuarie pana la sfârşitul lunii aprilie, s-au mai plătit aproape 400.000 de lei despăgubiri şi cheltuieli de judecată. În total, peste 8,2 milioane de euro. Numai în primele patru luni ale anului 2015, Primăria Cluj-Napoca a pierdut aproape 100 de procese.

LĂSAȚI UN MESAJ