Imagini si povesti emotionante ale unor soldati de la Cluj care au luat parte la Primul Razboi Mondial se gasesc intr-o arhiva online realizata de Biblioteca Judeteana “Octavian Goga” Cluj (BJC) in cadrul unui proiect european. Calatorii fantastice, lupte fioroase, prizonierat, intoarceri “din morti” si biruinte incredibile insotesc imaginile simple din timpul razboiului pastrate de urmasii acestor ostasi, scrie Florentina Tătar într-un articol din Ziar de Cluj.

 

Alaturi de BJC, din Romania mai face parte din proiectul „Europeana 1914-1918” doar Biblioteca Academiei din Bucuresti. Au fost postate fotografii, jurnale, vederi si chiar filmulete din perioada respectiva.

 

“S-a facut o campanie de colectare de imagini in octombrie 2013, cand au venit in jur de 10 persoane cu fotografii si scrisori, chiar si dintre colegii nostri. Campania continua pana in 2018”, a explicat Lelia Vescan, bibliotecara in cadrul institutiei, responsabila cu acest proiect.

La nivel european, numai pana la sfarsitului anului 2013 s-au strans cam 60.000 de documente.

O serie de fotografii stereoscopice alcatuiesc o colectie pretioasa care ilustreaza splendid Primul Razboi Mondial. Au fost achizitionate de la un anticariat din Cluj.

“Erau la moda la sfarsitul secolului 19. De prin 1850 era inventat aparatul. Fotografiile sunt surprinse din doua unghiuri diferite, asa incat, daca te uiti prin binocular, se suprapun si ai senzatia de perspectiva”, explica ea.

Aparatul arata ca o cutie de lemn si are stema Austro-Ungariei.

“Genul acesta de fotografii sunt foarte rare, mai ales in serie completa. Biblioteca are 92 de imagini din seria de 100. Probabil erau facute de un reporter sau foto-reporter de razboi, un profesinist, pentru ca sunt facute din diferite locuri, de la Belgia, Rusia, Bucovina, pana in Serbia, de pe toate fronturile. Se gasesc aspecte de lupta reale, cu armament, zepelin, tunuri, nave, cu oameni in transee, dupa lupta, la cantina sau cum aduna ranitii”, detaliaza bibliotecara.

Una din povestile triste relatate aici este cea relatata de nepotul unui avocat din Turda.

“Bunicul meu, Valer Moldovan (1875 – 1954), a fost avocat in Turda, colaborator apropiat a lui Iuliu Maniu, membru in guvernele sale, deputat si senator de Turda, secretar al Consiliului Dirigent, director ministerial al Transilvaniei si guvernator civil al Debrecen-ului in perioada ocupaţiei romanesti a Ungariei din 1919. intre 1916-1918 a fost concentrat la Linz la un lagar de prizoniei italieni. Nu a fost trimis pe front datorita familiei numeroase si a varstei peste 40 de ani. A locuit cu intreaga familie in lagarul de la Linz. A murit in inchisoarea de la Sighet, la varsta de 80 de ani, fara a fi judecat”, a relatat el.

 

Soldatul Vasile Drigla are in arhiva bibliotecii doua imagini emotionate: intr-una sta fericit cu sotia si copiii, in timp ce in cealalta a fost imortalizat alaturi de camarazii sai.

“Un roman, ofiter in armata austro – ungara” este titlul altei scurte povesti ilustrata in arhiva cu imagini din razboi.

“Alexandru Tarcza de Sacaloseni (Bubi) a fost ofiter de cariera in armata austro – ungara cu specialitatea militara vanator de munte. inceputul razboiului l-a prins ca elev – ofiţer la scoala de Cadeţi din Wiener Neustadt. A luptat pe frontul din Italia. Dupa anul 1918 si-a continuat cariera militara in armata romana pana la pensionarea din anul 1946, cand a avut gradul de colonel”, au explicat urmasii sai.

 

Lelia Vescan primul razboi mondial 2 primul razboi mondial 3

Un alt soldat, Ioan Suciu este eroul povestirii “Prizonier in inghetata Siberie”

“La 20 de ani tata a fost incorporat, ca toţi flacaii din ţinuturile romanesti din Transilvania acelor timpuri, in Armata Austro -Ungara, la o unitate de honvezi, sub comanda ungureasca. in 1914, dupa izbucnirea Primului Razboi Mondial, tata a fost mobilizat si trimis pe frontul rusesc. La scurt timp, fiind ranit, a cazut prizonier si a fost trimis intr-un lagar in imensa stepa rusa, la extremitatea sudica a ingheţatei Siberii. Tata ne povestea ca in zilele senine, in departare, se puteau vedea niste munţi inalţi despre care localnicii spuneau ca erau din Manciuria. O prima rana o suferise la un deget de la o mana si, in timp ce era pansat, un alt glonţ ii strapunse antebraţul aceleiasi maini. Dar mai grava a fost rana provocata de o schija la un picior, cu urmari pentru tot restul vieţii.

Dupa ce ranile s-au vindecat, tata, fiind observat de un supraveghetor rus al lagarului cum isi prepara o tocaniţa de cartofi ca la Cristur, si dupa ce a gustat si el, l-a intrebat daca stie sa faca si alte mancaruri. La raspunsul afirmativ a fost dus la bucataria lagarului si, dupa ce a fost pus la probe, a fost numit ajutor de bucatar. Prizonierii erau dusi zilnic la munca la padure, la reconstrucţia cladirilor bombardate, iar vara la munci agricole unde lucrau alaturi de foarte mulţi civili, in majoritate femei, barbaţii fiind pe front. De mancarea facuta de tata beneficiau si civilii, dar existau restricţii pentru ca mancarea sa ajunga tuturor. Nu de puţine ori, femei disperate au incercat, si multe au si reusit, sa primeasca doua porţii pentru a duce puţina mancare si bieţilor copii care le asteptau acasa. Dupa patru ani, la terminarea conflictului mondial, tata s-a intors acasa slabit, dar dornic sa inceapa o viaţa noua si sa-si consolideze o familie frumoasa”, relateaza fiul sau, Petru Suciu.

O alta mica arhiva a fost adusa la BJC de nepoata unui soldatului Szabo Janos.

“Szabo Janos este bunicul contributoarei. S-a nascut la Cluj si a luptat in armata Austro-Ungara. Colectia de fotografii – carti postale au fost realizate pe frontul italian si trimise sotiei sale Mariska la Cluj”, se explica alaturat imaginilor.

O alta familie clujeana care se numeste Szabo, de data aceasta din Cojocna, si-a donat arhiva de imagini din  timpul Primului Razboi Mondial.

O alta fotografie de pe front il infatiseaza pe “Gheorghe Rusu in uniforma militara.

“Rusu Gheorghe trimite de pe front parinţilor sai o fotografie – carte postala. A fost originar din comuna Floresti de langa Cluj, proprietar de carciuma in localitate”, se arata in arhiva.

“Camarazi de razboi” este numele alte imagini, suprinsa la Budapesta, in timpul Primului Razboi Mondial si prezentand doi camarazi de razboi. Cel din dreapta este soldatul Pop Alexandru din Recea Cristur, Cluj.

Matheas Künstler este un alt erou imortalizat in timpul Primului Razboi Mondial, cu o poveste emotionanta.

“Künstler Matheas provine dintr-o familie germana venita in Romania in timpul imparatesei Maria Tereza ca si constructori de cale ferata. S-au stabilit in Banat. Nascut in 18 februarie 1887, la Timisoara, ramas orfan de ambii parinţi, a fost crescut la orfelinat. A avut inca doua surori: Tereza si Maria, dintre care una a ajuns in Belgia, iar cealalta a ramas la Timisoara. A venit la Cluj inainte de razboi, unde si-a cunoscut sotia, Genoveva Faulhaber, nascuta la Viena. Au avut doi copii: Künstler Karol si Tereza. S-a inrolat in 1914, in armata austro-ungara. Dupa razboi, a lucrat la primaria din Cluj”, se arata aici.

“Participarea soldatului Bortig Gheorghe la Primul Razboi Mondial”, este o alta pagina din arhiva clujeana. Originar din satul Braisor, comuna Morlaca, acesta a ajuns chiar sa lupte in aviatie.

“De profesie plugar, a inceput serviciul militar ca soldat la data de 10 martie 1919, in Regimentul 83 Infanterie al Armatei Romane. A fost trecut ulterior la flotila Aviaţie de garda. A fost trecut in completare de Flotila Aviaţie de garda in data de 31 octombrie 1921, stabilindu-si domiciliul in comuna Morlaca, judeţul Cluj. A fost trecut in rezerva la data de 1 februarie 1925. A ajuns acasa de pe frontul italian venind pe jos pana la Carei si apoi cu trenul si cu caruţa, avand grija sa-si dramuiasca proviziile primite la plecarea din Italia, pentru a-i ajunge tot drumul. Datorita participarii la Primul Razboi Mondial, a fost improprietarit cu teren din ordinul Regelui Ferdinand I. Ulterior a devenit angajat al Cailor Ferate Romane si din salariu a cumparat mai mult teren, care a fost confiscat de comunisti dupa venirea acestora la putere. De frica represiunii comuniste din aceasta zona din judeţul Cluj, in care a fost activa miscarea de rezistenţa anti-comunista din Munţii Apuseni, a evitat toata viaţa sa povesteasca despre experienţele lui din Primul Razboi Mondial. Livretul si brevetul pentru acordarea medaliei “Victoria” au fost gasite intamplator cu puţin timp in urma de catre nepoata lui Gheorghe Borţig, in podul casei bunicilor”, este povestea lui.

Un alt clujean cu o poveste uluitoare este Vasile Palacean, din satul Barai, care s-a inrolat iniţial in armata austro-ungara, Transilvania facand pe atunci parte din Imperiul Austro-Ungar.

 

“In urma luptelor la care a participat, a primit doua medalii pentru acte de bravura. A fost luat prizonier de armatele rusesti din Galiţia si deportat ca prizonier de razboi in lagarele din Asia. A scapat de condiţiile grele din lagar cu ajutorul unui boier rus, care l-a dus sa munceasca pentru el. Dupa asasinarea ţarului, a fost luat de catre un preot ca ajutor in gospodarie si a ramas in Rusia pana dupa sfarsitul razboiului. Preotul i-a dat la plecare provizii pentru calatoria spre casa: un sac cu paine prajita si zahar cubic. A venit pe jos pana acasa, calatorind timp de patru luni (septembrie-decembrie) si a ajuns in seara de Craciun. Rudele nu l-au recunoscut la intoarcerea acasa din cauza felului in care arata (barba mare, haine rupte) si nici nu le-a venit sa creada ca traieste, deoarece familia nu mai primise vesti de la el de ani de zile. Fusese declarat mort si i se facuse si slujba de inmormantare. Ulterior a primit si crucea comemorativa a razboiului 1916-1918 din partea Regelui Ferdinand I al Romaniei”, au povestit urmasii sai.

O serie de imagini profesioniste din arhiva i se datoreaza lui Iuliu Bologa, originar din Turda, dintr-o famile de preoţi ortodocsi, de profesie invaţator, a fost ofiţer in armata austro-ungara care a participat la Primul Razboi Mondial, mai intai in luptele din Galiţia, iar apoi, in 1916, pe frontul din Italia. Fotografiile au fost surprinse pe frontul din Italia, in timpul unei ierni aspre.

“Fotografiile realizate in transee ilustreaza echipamentul militar si starea ostasilor de pe front. Iuliu Bologa ajunge prizonier la italieni si se inroleaza in Legiunea Romana unde soldaţii si ofiţerii romani aflaţi in zona Tirolului sunt alaturi de trupele Antantei pentru a contribui si ei la eliberarea Transilvaniei de sub ocupaţie straina si la alipirea acestui teritoriu la statul roman din aceea vreme. Pentru faptele de arme, si in calitatea de aparator al cauzei romanesti, a fost decorat atat de statul roman cat si de statul italian”, arata urmasii sai.

“Vedeta” colectiei este insa Dumitru Nistor, un soldat care a fost prizonier de razboi in Japonia. Jurnalul pe care l-a scris atunci, cu ilustratii desenate, face furori in reteaua europeana a proiectului.

“Dumitru Nistor, taran din satul Nasaud s-a nascut in 1893. Visand din copilarie sa calatoreasca si sa vada tari straine, in 1912, cand vine vremea “numarasului” (recrutarii) el cere sa fie primit nu in militia ardeleana, unde erau recrutati de obicei romanii, ci in marina austro-ungara. Terminand scoala de marina, dupa o calatorie la Viena, este imbarcat ca Geschützvormeister (“primul indreptator de tun”) pe vasul „SMS Kaiserin Elisabeth”, cu destinatia Asia. Prins de razboi in Marea Chinei, crucisatorul Kaiserin Elisabeth participa la cateva batalii navale, pentru ca in 2 noiembrie 1914 sa se hotarasca scufundarea lui. Echipajul pierde si lupta terestra, este luat prizonier de japonezi si transportat in arhipelagul nipon. Timp de zece luni, taranul-marinar din Nasaud va fi prizonier intr-o manastirea buddhista din Himeji, iar apoi mutat intr-un lagar, construit special pentru prizonierii germani si austrieci, la Aonogahara, nu departe de Kobe, unde va ramane pana la sfarsitul anului 1919”, este povestea lui.

„Din pacate nu prea dam mare importanta fotografiilor bunicilor, si dupa ce se pierd, nu mai pot fi recuperate. Ne gandim ca ar fi timpul sa incepem sa strangem date si din cel De-al Doilea Razboi Mondial, daca mai trec cativa ani va fi prea tarziu”, a conchis Lelia Vescan.

Florentina Tătar(Ziar de Cluj)

primul razboi mondial 4 primul razboi mondial 6

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.