Prin CJ Cluj bântuie Alzheimerul: Tişe dă 10 milioane de euro pentru o lucrare plătită în urmă cu câţiva ani de Nicoară cu opt milioane de euro

161

Consiliul Judeţean Cluj a alocat 10 milioane de euro pentru lucrările de stabilizare ale unei părţi din versantul Hoia care stă să se prăbuşească peste Parcul Industrial Tetarom 1. La această lucrare vor lucra firmele S.C. ACI S.A. – S.C. Nord Conforest S.A – S.C. Electromontaj S.A. Bucureşti, Hidroconstrucţia SA şi Universitatea Tehnică Cluj Napoca. În urmă cu câţiva ani CJ Cluj, condus atunci de Marius Nicoară, a pus la bătaie aproximativ opt milioane de euro pentru stabilizarea dealului care se prăbuşeste peste Muzeul Etnografic şi Tetarom. O parte din bani a ajuns la firma Proexrom din Iaşi, patronată de profesorul Nicole Boţu, amic cu PSD-istul clujean Ioan Rus, dar şi cu afaceristul liberal Iulian Dascălu, patronul Iulius Mall. O altă parte din această sumă a ajuns la firma clujeană SC Alfos, patronată de Vladimir Fosti, afacerist cu opţiuni liberale.

 

O parte din dealul Hoia a fost destabilizat odată cu începerea lucrărilor de excavare pentru Parcul Industrial Tetarom I. Faptul că malul de pământ se surpă peste Muzeul Etnografic şi peste parcul industrial din apropiere a fost semnalat încă din 2004 de către angajaţii muzeului, însă au trebuit să treacă câţiva ani pentru ca administraţia judeţeană să ia vreo măsură.

Cu toate acestea, în hotărârea de consiliu judeţean prin care se alocă aproximativ 10 milioane de euro pentru stabilizarea dealului de pământ, reprezentanţii instituţiei spun că au fost sesizaţi în 2014 de această problemă.

”Problemele de stabilitate ale versantului pe amplasamentul proiectului au fost identificate încă din luna septembrie 2014 când prin nota de constatare nr. 13/10.09.2014 înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr.17027 din 10.09.2014 şi adresa antreprenorului general înregistrată la Consiliul Judeţean Cluj sub nr. 17028 din 10.09.2014 s-au constatat existenţa unor fisuri pronunţate de peste 50 m în terenul natural din spatele obiectivului de investiţii fără a fi demarate lucrările de săpătură prevăzute în proiect la obiectul 15 – Hală depozitare 2. Acest aspect a impus oprirea lucrărilor de săpătură în zona respectivă (zona în care au apărut fisuri – zona obiect 15), eliminarea zonelor de băltire şi acumulare a apei, asigurarea scurgerii rapide a apelor pluviale de pe platforme prin realizarea unor şanţuri de pământ, continuarea urmării topo a crăpăturilor şi transmiterea către factorii implicaţi precum şi revizuirea proiectului tehnic la taluzul rezultat în urma săpăturilor. În paralel, Consiliul Judeţean Cluj a solicitat întrunirea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj. Prin Hotărârea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj nr. 7 din 11.11.2014 se aprobă nota de constatare nr. 14349/II/2580/2014 încheiată în data de 07.11.2014 de către comisia mixtă constituită prin Ordinul nr. 380/07.11.2014 al Prefectului Judeţului Cluj prin care se precizează că măsurile necesare pentru stabilizarea versantului respectiv vor fi stabilite în urma unei expertize tehnice elaborată de experţi tehnici atestaţi în acest sens, ce va fi solicitată de către investitor”, se arată în hotărârea adoptată la sfârşitul lunii trecute.

viorel gavrea

Drobul de sare

De aproximativ 10 ani, se vehiculează informaţii potrivit cărora malul de pământ ar aluneca nu din cauza excavărilor care au fost făcute la baza dealului pentru construcţia parcului industrial, ci din cauza unei pungi de apă freatică care se află îngropată la aproximat 35 de metri.

În şedinţa de consiliu judeţean de la sfârşitul lunii iulie profesorul UTCN Vasile Fărcaş, care le-a explicat consilierilor judeţeni detaliile proiectului de stabilizare a dealului, a spus că el, în pofida studiilor făcute acolo nu a depistat nici o pungă de apă. ”Eu am găsit trei pânze de apă. Una superficială, una pe 9-10 m şi una la 17 m. Cea de la 30 m nu o cunosc. Dacă aveţi vreo informaţie, e binevenită”, a spus profesorul clujean.

În cadrul şedinţei respective, în mod lacunar, şeful Tetarom, Viorel Găvrea şi-a adus aminte că au fost făcute nişte lucrări mai vechi pentru stabilizarea dealului respectiv. ”Există o expertiză, un proiect mai exact, de Proexrom, dacă bine îmi aduc aminte, plătit de către Consiliul Judeţean,  pe tot dealul de Tăietura Turcului şi până la stâna USAMV. Acolo se găsesc toate aceste date. Dacă există pungi de apă, noi am constatat acest lucru în 2003 când ne-am apucat să executăm Tetarom I ca Parc Industrial pe fonduri PHARE. Atunci am găsit prima pungă de apă. (…) Toţi experţii şi toţi profesorii în studii geotehnice vor spune, chiar şi în acest material scrie, că expertiza lor este valabilă un an de zile, aici am înţeles că s-a mai prelungit încă un an. Dacă eu fac vorbire de faptul că în anul 2007 s-a descoperit o pungă de apă, după un an de zile vorbele mele nu mai au nicio valoare”, a declarat Găvrea la sfârşitul şedinţei respective.

surpare deal hoia ziardecluj

Problema era cunoscută de la începutul anilor 2000

În urmă cu câţiva ani, reprezentanţii Muzeului Etnografic al Transilvaniei atrăgeau atenţia consilierilor judeţeni, conduşi atunci de liberalul Marius Nicoară, că o parte din Dealul Hoia se surpă şi riscă să îngroape o parte din exponatele din muzeu.

“Conducerea Muzeului etnografic a comunicat periodic cu Consiliul Judeţean situaţia terenului din cadrul Parcului Etnografic Naţional “Romulus Vuia”, imediat ce au apărut situaţii de degradare a unor monumente de arhitectură populară, ca urmare a lucrărilor care se efectuau la amenajarea Parcului Industrial Tetarom I. Ca urmare a tasării terenului pe care au fost ridicate Şura monument istoric din Galda de Sus, conducerea Muzeului a solicitat şi a primit din partea Consiliului Judeţean fonduri necesare pentru ridicarea cu 1,50 m a fundaţiei, în anul 2004. În anul 2005, Muzeul a solicitat şi a primit fonduri pentru restaurarea Şurii gospodăriei din Almaş, jud. Arad, periclitate de tasarea terenului pe care era amplasată. În anul 2007, datorită tasării cu 3 m a terenului pe care se afla Şura din Galda, Muzeul a fost nevoit să demonteze construcţia pentru a evita distrugerea ei, materialul de construcţie fiind depozitat corespunzător. În anul 2008, Muzeul a fost nevoit să demonteze Şura gospodăriei Almaş, jud Arad, datorită tasării terenului cu 4 m. Pentru consolidarea terenului, în anul 2006, Muzeul a încheiat un contract cu SC Alfos privind efectuarea unui studiu geotehnic şi a documentaţiei de consolidare a versantului nordic al dealului, prin executarea de lucrări de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă. Lucrările de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă au fost executate în anul 2007. Deoarece alunecările şi tasările de teren au continuat şi în anii 2007 şi 2008, punând în pericol atât unităţile din cadrul Parcului Etnografic cât şi pe cele din Parcul Industrial Tetarom SA, în anul 2008, SC Tetarom SA Cluj a încheiat un contract cu SC Proexrom Iaşi privind expertiza tehnică a întregului versant nordic al dealului Hoia”, arată un document semnat de Kelemen Hunor, pe atunci Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional. În urma studiului făcut de inginerii de la SC Proexrom Iaşi s-a ajuns la concluzia că alunecările de teren au loc nu din cauza excavărilor, ci din cauza unor pungi de apă care s-au format în dealul Hoia.

 

Punga de apă liberală

În acelaşi timp, angajaţii de la muzeul clujean au contrazis teoria “pungilor de apă” spunând că alunecările de teren au loc din cauza faptului că o parte din deal a fost excavat pentru a se construi Tetarom I.

“Timp de peste 70 de ani nu a avut loc nici o alunecare de teren acolo, iar vin unii şi spun că pământul se surpă din cauza pungilor de apă! Asta e o prostie imensă pentru că toată lumea ştie că alunecările de teren au început să apară odată cu excavaţiile care s-au făcut pentru Tetarom I, adică în 2004. Cu mai mulţi colegi am înaintat încă din 2002 o serie de petiţii în care am arătat că dacă vor săpa în malul acestui deal malul se va surpa şi va afecta exponatele, dar nimeni nu a dorit să ne bage în seamă. Acum uitaţi că se surpă!”, declara unul dintre angajaţii din cadrul Muzeului Etnografic Transilvania.

Tot la data respectivă, potrivit şefului Tetarom, “Consiliul Judeţean a alocat bani pentru reabilitarea terenului anul acesta. Noi (reprezentanţii Parcului Industrial Tetarom, n.red) am întocmit documentaţia pentru caietul de sarcini şi vă pot spune că prima fază a lucrărilor, în valoare de circa 700.000 de lei, a şi fost câştigată de o firmă, SC Proexrom. Studiul făcut de ei a arătat că există pungi de apă formate de sute de ani şi care nu pot fi scoase pur şi simplu pentru că totul s-ar prăbuşi”, explica Găvrea. El a mai adăugat şi faptul că alunecările de teren afectează nu doar Parcul etnografic ci mai multe locaţii aflate în preajma Dealului Hoia.

“Valoarea întregului proiect este de circa 8 milioane de euro, dar se doreşte consolidarea întregului versant, nu doar în zona Parcului etnografic şi a Tetarom-ului. Afectaţi mai sunt şi cei de la Compania de Apă Someş, iar proiectul are 3 etape care valorează, fiecare cam 2,5 milioane de euro. Însă, dacă prima etapă se dovedeşte că are succes, proiectul se opreşte”era de părere Găvrea.

nicolae botu

Tăticul SF-urilor

Nicolae Boţu, patronul Proexrom, este un fel de ”tătic” al studiilor de fezabilitate pentru diverse drumuri sau lucrări de anvergură. Firma lui, Proexrom SRL, a lucrat pentru drumul Ic Ponor, unde neregulile au fost tranşate în presă, a întocmit studiul pentru Aeroportul Cluj Napoca, afacere în care a intervenit şi DNA-ul, a mai făcut un studiu, respins de CNADNR, pentru Autostrada Sibiu – Piteşti.  Boţu este profesor universitar la Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură şi a fost, pentru câteva luni, consilier pe probleme tehnice al fostului ministru al Transporturilor, clujeanul Ioan Rus.

Potrivit oficialilor CNADNR, studiul pentru Autostrada Sibiu Piteşti făcut de firma Proexrom a lui Nicolae Boţu nu a fost practic respins, ci a fost trimis pentru o reevaluare, oficialii solicitând date suplimentare. ”Nu se poate spune că a fost respins. Comisia Tehnico Economică a cerut mai multe clarificări, mai multe studii, date. Se pare că nu era totul OK”, arată unul dintre reprezentanţii companiei de drumuri.

Pentru aeroportul clujean, firma deţinută de Boţu a făcut două expertize, una comandată de Consiliul Judeţean Cluj şi alta de constructorul lucrării. În rechizitoriul DNA care este tangenţial cu studiul făcut de Proexrom se arată că societatea ar fi executat, la comanda constructorului, un studiu ”instant” pe perioada unui weekend.

Cei de la Proexrom au fost contractaţi în 2014 de CJ Cluj pentru a realiza expertiza tehnică la drumul Ic Ponor. Potrivit raportului de expertiză, s-a prezentat ”un cost estimativ a soluţiilor de remediere pentru elementele executate în mod necorespunzător, respectiv pentru soluţia de remediere recomandată, costul estimativ ale acesteia se ridică la suma de 1.338.033,95 lei, iar costul estimativ al refacerii lucrărilor de scurgere a apelor este de 1.533.976 lei ( în total 2.872.009,95 lei)”. ”Tunul” dat pe drumul Răchiţele Ic Ponor a constat, în mare parte, în decontarea a mii de mc de beton de calitate slabă la preţ de beton superior calitativ.

Până acum, DNA a emis citaţii pe numele a doi diriginţi de şantier care au calitatea de suspect pentru că ar fi girat deconturile frauduloase.


Afaceri liberale clujene

”În anul 2008, Muzeul a fost nevoit să demonteze Şura gospodăriei Almaş, jud Arad, datorită tasării terenului cu 4 m. Pentru consolidarea terenului, în anul 2006, Muzeul a încheiat un contract cu SC Alfos privind efectuarea unui studiu geotehnic şi a documentaţiei de consolidare a versantului nordic al dealului, prin executarea de lucrări de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă. Lucrările de amenajare a scurgerii apelor de suprafaţă au fost executate în anul 2007. Deoarece alunecările şi tasările de teren au continuat şi în anii 2007 şi 2008, punând în pericol atât unităţile din cadrul Parcului Etnografic cât şi pe cele din Parcul Industrial Tetarom SA, în anul 2008, SC Tetarom SA Cluj a încheiat un contract cu SC Proexrom Iaşi privind expertiza tehnică a întregului versant nordic al dealului Hoia”, arată documentul semnat de Kelemen Hunor.


Bani daţi degeaba

Cele două firme care au obţinut contractele pentru efectuarea studiilor şi a unor lucrări de stabilizare aparţineau unor oameni de afaceri cu opţiuni liberale.

SC Alfos, firmă care este patronată de soţii Carmen şi Vladimir Fosti, cel din urmă fiind la data respectivă membru în cadrul PNL Cluj, a câştigat unul dintre contracte, celălalt contract fiind câştigat de SC Proexrom, societate din Iaşi care îi aparţine profesorului universitar Nicolae Boţu. El face parte din cercul de cunoscuţi al lui Iulian Dascălu, patronul Iulius Mall, dar şi al lui Ioan Rus.

Firma Alfos a mai câştigat de la CJ Cluj contractul pentru efectuarea unui studiu intitulat „Studiu topografic privind punerea in valoare a terenului din incinta Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie „ Leon Daniello”. Ulterior s-a dovedit că această afacere a fost un eşec, astfel că banii au fost daţi degeaba. Un alt contract atribuit aceleiaşi societăţi este „Studiu topografic pentru punerea in valoare a terenului din perimetrul Parcului Est, cart.Gheorgheni, aflat în patrimoniul judeţului”.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ